Miercuri, 23 septembrie, în cadrul unei dezbateri găzduite în sala Virgil Madgearu a Academiei de Studii Economice din București, a avut loc lansarea celei de-a doua ediții a cercetării sociologice “INDEXUL Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP”. La eveniment au participat Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, Florin Jianu, președintele IMM România, Marius Profiroiu, prorector al Academiei de Studii Economice, precum și reprezentanți ai unor organizații patronale și antreprenori. Cercetarea sociologică a fost realizată de INSCOP Research, la solicitarea Newmoney.ro, în parteneriat cu Informat.ro și cu think-tankul Strategic Thinking Group.
Evoluția veniturilor în ultimul an
12.2% (față de 10.9% în iunie 2026) dintre români afirmă că veniturile lor au crescut în ultimele 12 luni. 44.5% (față de 45.4% în iunie 2026) spun că acestea au rămas la același nivel, iar 42.3% (față de 41.1% în iunie 2026) că s-au diminuat. Ponderea non-răspunsurilor este de 1% (față de 2.6% în iunie 2026).
Raportează o creștere a veniturilor într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, angajații din sectorul privat.
Spun că veniturile au rămas la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul respondenților: votanții PSD și AUR, femeile.
Declară că veniturile li s-au redus într-o proporție peste medie: votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educație primară.
Așteptări privind veniturile în următoarea jumătate de an
16.3% (față de 11.5% în iunie 2026) dintre participanții la sondaj cred că veniturile familiei lor vor crește în următoarele șase luni. 45.1% (față de 41.6% în iunie 2026) apreciază că acestea vor rămâne la fel, în timp ce 34.7% (față de 37.7% în iunie 2026) se așteaptă la o scădere a veniturilor. 3.9% (față de 9.2% în iunie 2026) nu știu sau nu răspund.
Anticipează o creștere a veniturilor familiale într-o proporție mai mare decât media tinerii sub 30 de ani și persoanele cu educație primară.
Cred că veniturile vor rămâne la același nivel într-un procent mai ridicat decât restul populației: votanții PSD și AUR, femeile, persoanele între 30 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul public.
Votanții AUR, bărbații și persoanele peste 45 de ani se așteaptă la diminuarea veniturilor într-o proporție peste media eșantionului.
Așteptări privind evoluția prețurilor
86.1% (față de 84.5% în iunie 2026) dintre cei chestionați consideră că prețurile vor crește în următoarele șase luni. 7.9% (față de 8.5% în iunie 2026) cred că acestea vor stagna, iar 4.3% (față de 3.8% în iunie 2026) apreciază că vor scădea. Ponderea non-răspunsurilor este de 1.8% (față de 3.1% în iunie 2026).
Votanții USR și angajații din sectorul public se așteaptă la creșterea prețurilor într-un procent mai ridicat decât restul populației.
Votanții PNL consideră că prețurile vor rămâne stabile într-o proporție mai mare decât media.
Tinerii sub 30 de ani anticipează o scădere a prețurilor într-o proporție peste media eșantionului.
Intenție de cumpărare: titluri de stat
7.3% (față de 5.2% în iunie 2026) dintre cei intervievați declară că intenționează să cumpere titluri de stat în următoarele șase luni, în timp ce 91.7% (față de 91.7% în iunie 2026) spun că nu. 1% (față de 3.1% în iunie 2026) nu știu sau nu răspund.
Declară că intenționează să cumpere titluri de stat într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București.
Persoanele cu educație primară nu intenționează într-un procent mai ridicat decât restul populației să cumpere titluri de stat.
Intenție de cumpărare: Euro
24.1% (față de 17% în iunie 2026) dintre români afirmă că intenționează să cumpere euro în următoarele șase luni. 73.8% (față de 81.4% în iunie 2026) declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 2.1% (față de 1.6% în iunie 2026).
Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, utilizatorii Instagram și angajații din sectorul public intenționează într-un procent mai ridicat decât restul populației să cumpere euro.
Declară că nu intenționează să cumpere euro într-o proporție mai mare decât media: persoanele de peste 60 de ani și cei cu educație primară.
Intenție de economisire într-un depozit bancar
27.4% (față de 20.6% în iunie 2026) dintre participanții la sondaj declară că intenționează să economisească lei într-un depozit bancar în următoarele șase luni. 71.8% (față de 78% în iunie 2026) spun că nu au această intenție. 0.8% (față de 1.4% în iunie 2026) nu știu sau nu răspund.
Intenționează să economisească într-un depozit bancar într-o proporție mai mare decât media: votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din urbanul mare, utilizatorii Instagram.
Nu au în vedere o astfel de achiziție într-un procent mai ridicat decât restul populației: votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani.
Intenție de cumpărare: Mașină
15.4% (față de 9.5% în iunie 2026) dintre cei chestionați afirmă că intenționează să cumpere o mașină în următoarele șase luni. 84.1% (față de 89.9% în iunie 2026) declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.5% (față de 0.6% în iunie 2026).
Tinerii sub 30 de ani intenționează să cumpere o mașină într-un procent mai ridicat decât media.
Declară că nu intenționează să cumpere o mașină într-o proporție mai mare decât restul populației: persoanele de peste 60 de ani, locuitorii din urbanul mare.
Intenție de cumpărare: Electrocasnice/ mobilier
34.1% (față de 23.6% în iunie 2026) dintre cei intervievați declară că intenționează să cumpere electrocasnice sau mobilier în următoarele șase luni. 64.4% (față de 75.3% în iunie 2026) spun că nu au această intenție. 1.5% (față de 1.1% în iunie 2026) nu știu sau nu răspund.
Au în intenție să achiziționeze electrocasnice sau mobilier într-o proporție mai mare decât media: votanții USR, persoanele între 18 și 44 de ani, locuitorii din București, utilizatorii Instagram, angajații din sectorul privat.
Votanții AUR, femeile, persoanele de peste 60 de ani și locuitorii din urbanul mare declară că nu intenționează să facă astfel de achiziții într-un procent mai ridicat decât restul populației.
Intenție de cumpărare: Spații de locuit
11.3% (față de 8.7% în iunie 2026) dintre români afirmă că intenționează să cumpere o locuință (garsonieră, apartament sau casă) în următoarele șase luni. 88.6% (față de 91.2% în iunie 2026) declară că nu au în vedere o astfel de achiziție. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.1% (față de 0.1% în iunie 2026).
Tinerii sub 30 de ani, bărbații, locuitorii din Capitală și utilizatorii TikTok intenționează să cumpere o locuință în următoarele șase luni într-o proporție mai mare decât media.
Nu au în intenție să cumpere o locuință în următoarele șase luni într-un procent mai ridicat decât restul populației: persoanele de peste 60 de ani, angajații din sectorul public.
Controlul asupra propriei situației economice
8.3% (față de 10.9% în iunie 2026) dintre participanții la sondaj consideră că au control asupra situației lor economice în anii următori în foarte mare măsură. 28.5% (față de 25.5% în iunie 2026) spun că au în destul de mare măsură control, 30.8% (față de 28.8% în iunie 2026) în destul de mică măsură, iar 29.2% (față de 30% în iunie 2026) în foarte mică măsură sau deloc. 3.2% (față de 5.2% în iunie 2026) nu știu sau nu răspund.
Consideră că au control asupra situației lor economice într-o proporție mai mare decât restul populației: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, utilizatorii Instagram, angajații din sectorul public.
Simt că au puțin sau deloc control asupra situației economice personale într-un procent mai ridicat decât media: votanții AUR, persoanele de peste 45 de ani.
Tendința de cheltuire
9.4% dintre români intenționează să cheltuiască mai mult în următoarele 6 luni, comparativ cu perioada actuală (2.4% mult mai mult și 7% ceva mai mult), 33% aproximativ la fel, iar 56.4% mai puțin (30.7% ceva mai puțin și 25.7% mult mai puțin). 1.1% nu știu sau nu răspund.
Tinerii sub 30 de ani și locuitorii din urbanul mare intenționează să cheltuie mai mult în următoarea jumătate de an într-un procent mai ridicat decât restul populației.
Au în intenție să cheltuie aproximativ la fel în următoarele 6 luni într-o proporție mai mare decât media: votanții PSD și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat.
Doresc să cheltuiască mai puțin în următoarea jumătate de an într-o proporție peste media eșantionului: votanții AUR, persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural, angajații din sectorul public.
Îmbunătățirea situației economice
4.3% dintre respondenți sunt de părere că oamenii vor începe să simtă o îmbunătățire clară a situației economice în următoarele 6 luni, 6% în 6–12 luni, 15.9% peste 1–2 ani, iar 17.1% peste mai mult de 2 ani. 51.2% nu cred că situația se va îmbunătăți în viitorul previzibil, 5.2% nu știu iar 0.2% nu răspund.
Votanții PNL sunt de părere că oamenii vor resimți o îmbunătățire clară a situației economice în următoarele 6-12 luni într-un procent mai ridicat decât restul populației.
Consideră că lumea va resimți o îmbunătățire a situației economice peste 1-2 ani într-o proporție peste media eșantionului: votanții USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, angajații din sectorul public.
Votanții PNL și USR, bărbații, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară cred că oamenii vor începe să resimtă o îmbunătățire clară a situației economice peste mai mult de 2 ani într-un procent mai mare decât media.
Precizează faptul că nu cred că situația economică se va îmunătăți în viitorul prezent într-o proporție mai ridicată decât restul populației: votanții AUR, femeile, persoanele între 30 și 59 de ani, cei cu educație primară, locuitorii din mediul rural.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research:
”ISE evoluează marginal, de la −39,5 puncte la −38,1 puncte, ceea ce, pe o scară de la −100 la +100, arată că, dincolo de o îmbunătățire foarte ușoară, sentimentul economic rămâne blocat într-o zonă negativă. Între iunie și septembrie, Indexul general se modifică foarte puțin, prin urmare, nu asistăm la o schimbare de climat, ci la o stabilizare a unei stări de neîncredere în economie deja instalată.
Datele din septembrie și comparația cu cele din iunie 2026 ne arată că intrăm într-o etapă de „normalizare a incertitudinii economice”. Nu în sensul că oamenii consideră situația normală sau acceptabilă, ci că încep să își adapteze deciziile la ipoteza că dificultățile vor persista. Este un comportament rațional clasic de adaptare și reziliență la incertitudine: gospodăriile par să își calibreze deciziile pentru rezistență, nu pentru o revenire rapidă.
Un singur semnal de îmbunătățire provine din anticipările privind veniturile. Românii privesc următoarele șase luni ceva mai puțin pesimist decât în iunie, fără ca această schimbare să fie însoțită de o îmbunătățire comparabilă a experienței economice curente.
Inflația percepută rămâne nucleul dur al pesimismului economic. Așteptarea creșterii prețurilor este aproape unanimă și nu dă semne de relaxare. Chiar dacă anticipările privind veniturile se îmbunătățesc ușor, populația continuă să creadă că puterea de cumpărare va rămâne sub presiune.
Datele arată și un aparent paradox: pesimismul persistă, dar intenția de acțiune economică crește. Românii declară mai frecvent atât intenții de economisire și plasament, cât și intenții de achiziții importante. Acest lucru nu înseamnă neapărat revenirea optimismului, ci începutul unei adaptări comportamentale la un mediu economic perceput ca fiind dificil și persistent. Creșterea intențiilor de achiziție nu contrazice acest tablou, ci poate indica o trecere către un consum mai selectiv și mai atent prioritizat.
Pesimismul economic nu privește doar prezentul, ci și durata percepută a dificultăților. Pentru o mare parte a populației, redresarea fie este împinsă într-un viitor îndepărtat, fie dispare complet din orizontul previzibil. Se conturează astfel nu doar un deficit de optimism, ci și unul de perspectivă economică”.
INDEXUL Sentimentului Economic Newmoney.ro – INSCOP (ISE) reprezintă un program de cercetări sociologice care măsoară periodic percepțiile, așteptările și comportamentele economice ale românilor prin sondaje la nivel național realizate de INSCOP Research. ISE măsoară periodic modul în care populația își percepe situația economică, așteptările privind evoluția acesteia și disponibilitatea de a lua decizii economice importante.
Cum se calculează INDEXUL: Indicatorii ISE sunt calculați pe principiul balanței dintre răspunsurile pozitive și cele negative. Din procentul opiniilor favorabile se scade procentul opiniilor nefavorabile, rezultând o scală teoretică între −100 și +100. Zero reprezintă echilibrul dintre percepțiile pozitive și cele negative. Valorile peste zero indică predominanța sentimentului favorabil, iar cele sub zero, predominanța sentimentului nefavorabil. Metoda este aliniată practicilor internaționale utilizate în cercetările privind încrederea consumatorilor și sentimentul economic.
Metodologie: Datele au fost culese în perioada 1-7 septembrie 2026. Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
