Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale în anul 2025 a fost 8716 lei, cu 8,1% (+655 lei) mai mare față de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 5266 lei, în creștere cu 6,2% (+307 lei) comparativ cu anul precedent, potrivit INS ▪ Lunar, angajatorii au cheltuit în medie 9126 lei/salariat, mai mult cu 8,1% comparativ cu anul precedent. ▪ Numărul mediu al salariaţilor în anul 2025 a fost 5526,4 mii persoane, în creștere cu 73,2 mii persoane față de anul precedent. ▪ Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2025 a fost 5761,5 mii persoane, mai mare cu 8,5 mii persoane comparativ cu sfârşitul anului precedent.
Câştigul salarial mediu lunar
Câştigul salarial mediu brut lunar în anul 2025 a fost 8716 lei, mai mare cu 8,1% (+655 lei) față de anul precedent. Câştigul salarial mediu net lunar a fost 5266 lei, în creștere cu 6,2% (+307 lei) comparativ cu anul 2024. Pentru anul 2025, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 246,3% faţă de anul 1990, mai mic cu 2,6 puncte procentuale faţă de anul precedent. Comparativ cu anul precedent indicele câştigului salarial real a fost 99,0%.
Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2025, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice: telecomunicații; activități de programare și de consultanță în tehnologia informației; alte servicii informaționale (+94,3%), activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (+72,6%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,1%), producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat (+61,0%), industria extractivă (+36,1%), respectiv în administraţie publică (+35,0%). Cele mai mici valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare comparativ cu media pe economie s-au înregistrat în următoarele activități economice: hoteluri şi restaurante (-37,3%), alte activităţi de servicii (-32,5%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-21,1%), activităţi de spectacole, culturale, sportive şi recreative (-18,8%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-17,2%), respectiv în tranzacţii imobiliare (-15,5%). Salariații femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 4,8% mai puţin decât salariații bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 8489 lei (faţă de 8921 lei al salariaților bărbaţi). În expresie netă, salariații femei au câştigat cu 5,2%, respectiv cu 278 lei lunar mai puţin decât salariații bărbaţi (5120 lei câştigul salarial mediu net al salariaților femei, faţă de 5398 lei al salariaților bărbaţi). Salariații bărbaţi au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (+40,0%), activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (+27,1%), industria prelucrătoare (+20,6%), telecomunicații; activități de programare și de consultanță în tehnologia informației; alte servicii informaționale (+17,2%), comerț cu ridicata și cu amănuntul (+15,0%), respectiv în alte activităţi de servicii (+10,7%)
În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2025 s-a situat sub media pe economie în 35 judeţe. Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Botoşani (4059 lei, cu 22,9% sub media pe economie), Teleorman (4066 lei, cu 22,8% sub media pe economie), Vrancea (4114 lei, cu 21,9% sub media pe economie), Bistriţa-Năsăud (4130 lei, cu 21,6% sub media pe economie), Vâlcea (4138 lei, cu 21,4% sub media pe economie), respectiv în Vaslui (4160 lei, cu 21,0% sub media pe economie). La polul opus, câştiguri salariale medii nete lunare peste media pe economie s-au înregistrat în Municipiul Bucureşti (7150 lei, cu 35,8% peste media pe economie), respectiv în judeţele Cluj (6263 lei, cu 18,9% peste media pe economie), Timiş (5823 lei, cu 10,6% peste media pe economie), Iași (5355 lei, cu 1,7% peste media pe economie), Ilfov (5317 lei, cu 1,0% peste media pe economie), Sibiu (5274 lei, cu 0,2% peste media pe economie) și Braşov (5272 lei, cu 0,1% peste media pe economie).
Costul mediu lunar al forţei de muncă
Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2025 a fost 9126 lei/salariat, mai mult cu 8,1% comparativ cu anul precedent. Costul mediu lunar a crescut în toate activităţile economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creșteri s-au regăsit în activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (+20,7%), tranzacţii imobiliare (+19,4%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, respectiv hoteluri şi restaurante (+12,2% pentru fiecare în parte), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+11,8%), agricultură, silvicultură şi pescuit (+11,3%), respectiv în intermedieri financiare şi asigurări (+11,1%). În vederea sprijinirii unităților economicosociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de şomaj tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), respectiv pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferenţe moderate pe activități economice. Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul statului s-au regăsit în industria prelucrătoare, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, comerț cu ridicata și cu amănuntul, construcţii, hoteluri și restaurante, respectiv agricultură, silvicultură şi pescuit. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de telecomunicații; activități de programare și de consultanță în tehnologia informației; alte servicii informaționale (+93,9%), activități de editare; difuzarea de programe de radio și televiziune; activități de producție și distribuție de conținuturi (+73,0%), intermedieri financiare şi asigurări (+72,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+64,6%), respectiv în industria extractivă (+26,7%). Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-38,8%), alte activităţi de servicii (-34,2%), agricultură, silvicultură și pescuit (-22,6%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, respectiv activităţi de spectacole, culturale, sportive şi recreative (-18,6% pentru fiecare în parte).
Numărul mediu al salariaţilor
În anul 2025, numărul mediu al salariaţilor a fost 5526,4 mii persoane. Ca urmare a extinderii activității anumitor unităţi economico-sociale, numărul mediu al salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2025 cu 73,2 mii persoane comparativ cu anul precedent. Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,4% din totalul salariaţilor (respectiv 2898,0 mii persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 37,9 mii persoane, iar cel al salariaţilor femei cu 35,3 mii persoane.
Activităţile din construcţii şi industria extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariații bărbaţi și au reprezentat 87,6%, respectiv 84,1% din totalul salariaţilor acestor activități economice.
Principalele activităţi economice ȋn care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate şi asistență socială (79,6%), învățământ (72,7%), intermedieri financiare şi asigurări (70,3%), hoteluri şi restaurante (60,2%), administrație publică (60,1%), activități de spectacole, culturale, sportive şi recreative (59,0%). Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terţiar (65,1%) (44,9% în servicii comerciale, iar 20,2% în servicii sociale). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 32,5% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi pescuit) doar 2,4%. Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în comerţ cu ridicata şi cu amănuntul (+28,0 mii persoane), sănătate şi asistență socială (+14,3 mii persoane), activități de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+12,1 mii persoane), construcții (+11,3 mii persoane), hoteluri și restaurante (+7,8 mii persoane), tranzacţii imobiliare (+5,6 mii persoane). La polul opus, cele mai importante scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au observat în industria prelucrătoare (-17,5 mii persoane),administrația publică (-4,5 mii persoane), respectiv în activităţi de spectacole, culturale, sportive şi recreative (-1,5 mii persoane).
Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2025
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2025 a fost 5761,5 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o creștere cu 8,5 mii persoane, din care 7,7 mii persoane au fost salariaţi bărbaţi. În profil teritorial, efectivul salariaţilor a crescut faţă de sfârşitul anului precedent în regiunile: București-Ilfov (+8,0 mii persoane), Nord-Est (+6,4 mii persoane), Nord-Vest (+5,2 mii persoane), respectiv Centru (+2,8 mii persoane). În celelalte regiuni, efectivul salariaţilor s-a diminuat comparativ cu finalul anului precedent, astfel: cu 6,8 mii persoane în regiunea Vest, cu 3,1 mii persoane în regiunea Sud-Vest Oltenia, cu 2,8 mii persoane în regiunea Sud-Muntenia, respectiv cu 1,2 mii persoane în regiunea Sud-Est.
În regiunea Bucureşti-Ilfov s-au concentrat 22,8% din salariaţii din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,9%), respectiv Centru (12,6%). Regiunile de dezvoltare în care activităţile din sectorul primar (agricultură, silvicultură și pescuit) au depășit ponderea la nivel național (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (3,7%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,1%), Sud-Vest Oltenia (3,0%), Vest (2,9%), respectiv Centru (2,5%). Regiunile de dezvoltare ȋn care s-a concentrat o proporţie a salariaţilor din sectorul industriei şi construcţiilor mai mare decât ponderea la nivel național (32,3%) au fost: Centru (39,0%), Sud-Muntenia (37,5%), Nord-Vest (36,6%), Vest (36,4%), Sud-Vest Oltenia (34,6%), respectiv Sud-Est (32,5%).
Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea Bucureşti-Ilfov (62,0% faţă de 45,4% ponderea la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,0% faţă de 19,9% ponderea la nivel național). La sfârşitul anului 2025 efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (77,4%) şi a înregistrat o creștere cu 0,5% comparativ cu anul precedent. Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societăţile comerciale au reprezentat 80,5% din efectivul salariaţilor la sfârșitul anului, în creștere cu 0,6% faţă de anul precedent.
