Între existență, cultură și responsabilitatea cuvântului
de Luci Tănăsescu
Volumul Filosofia lui Al. Florin Țene poate fi interpretat ca o încercare de sistematizare a unei gândiri care nu se constituie sub forma unui tratat filosofic tradițional, ci se dezvoltă organic în interiorul unei opere literare, eseistice, publicistice și critice de mare diversitate. Demersul urmărește principalele coordonate ale acestei filosofii: condiția umană, raportul dintre existență și creație, memoria, libertatea, responsabilitatea scriitorului, credința, cultura și relația dintre individ și istorie. Particularitatea gândirii lui Al. Florin Țene constă în transformarea experienței existențiale în reflecție și a reflecției în act cultural. Filosofia sa este, în esență, una a devenirii prin cultură și a rezistenței prin cuvânt.
A aborda opera lui Al. Florin Țene din perspectiva filosofiei presupune depășirea unei lecturi strict tematice și pătrunderea în structura profundă a creației sale. Scriitorul nu este filosof în sensul instituțional al termenului, însă numeroasele sale volume de poezie, proză, eseu, critică literară și publicistică demonstrează existența unei preocupări constante pentru problemele fundamentale ale condiției umane.
În cazul său, filosofia nu se află în afara literaturii, ci se naște din literatură.
Este o filosofie a experienței, a întrebării și a memoriei.
Opera lui Al. Florin Țene oferă astfel imaginea unei conștiințe care refuză separarea rigidă dintre literatură și gândire. Poetul observă lumea prin metaforă, prozatorul o examinează prin intermediul personajelor, eseistul o interpretează, iar criticul încearcă să-i descifreze mecanismele.
Toate aceste ipostaze se întâlnesc într-un singur punct: nevoia de a înțelege. Aceasta este, în opinia noastră, premisa fundamentală a filosofiei lui Al. Florin Țene.
Opera sa este construită nu doar din răspunsuri, ci mai ales din întrebări.
Titlul Filosofia lui Al. Florin Țene nu trebuie înțeles ca desemnând un sistem filosofic închis, comparabil cu sistemele elaborate de marii filosofi ai culturii universale. Ar fi o eroare metodologică să-i cerem scriitorului ceea ce el nu și-a propus.
Filosofia sa este una literară și existențială.Ea se constituie din acumularea experiențelor, lecturilor, observațiilor sociale și culturale, a întâlnirilor cu oamenii și a confruntării permanente dintre ideal și realitate.
În bibliografia autorului apar explicit volume care indică această preocupare: Prizonierul oglinzilor paralele, Evadare în Cutia Pandorii, Aventură prin dicțiunea ideilor și Eseul, metaforă a gândirii logice. Prin urmare, gândirea filosofică nu reprezintă o apariție accidentală în opera sa. Ea este o constantă.
Scriitorul pare să plece de la o convingere simplă: omul care nu se întreabă asupra propriei existențe riscă să trăiască fără să-și înțeleagă destinul. De aici derivă caracterul interogativ al operei sale.
Orice filosofie autentică ajunge, într-un moment sau altul, la problema omului. La Al. Florin Țene, omul constituie centrul întregului univers literar.
Nu omul abstract, desprins de istorie, ci omul concret: copilul, părintele, profesorul, scriitorul, muncitorul, intelectualul, credinciosul, cetățeanul, omul aflat în fața unei alegeri.
De aceea, personajele și situațiile din proza sa pot fi citite și ca forme de experimentare a condiției umane.
Romanul Geamănul din oglindă, de pildă, a fost receptat ca o operă construită în jurul rememorării și confruntării unor destine, în care întâlnirea personajelor devine și o confruntare cu trecutul. Oglinda, în această perspectivă, nu este numai un obiect literar. Ea devine simbol.
Omul se privește pe sine, dar în același timp descoperă în propria imagine urmele timpului, ale memoriei și ale alegerilor făcute. A privi în oglindă înseamnă a accepta întâlnirea cu propriul trecut. Iar memoria devine astfel una dintre formele fundamentale ale cunoașterii de sine.
Oglinda este o imagine recurentă în opera lui Al. Florin Țene și merită interpretată dintr-o perspectivă filosofică. Ea sugerează dualitatea.
Există omul exterior și omul interior. Există ceea ce suntem și ceea ce credem că suntem. Există prezentul și trecutul. Există memoria și uitarea. Există realitatea și reprezentarea ei.
În Chipul din oglindă și Geamănul din oglindă, motivul oglinzii dobândește o evidentă funcție simbolică. Cele două titluri fac parte din traseul unei opere preocupate de identitate și de relația individului cu propria imagine. Bibliografia autorului confirmă locul acestor romane în creația sa.
Filosofic vorbind, oglinda devine metafora unei întrebări: cine sunt eu în raport cu timpul care m-a format?
Răspunsul nu este niciodată definitiv. Omul se schimbă. Memoria se schimbă. Societatea se schimbă. Numai nevoia de a ne înțelege rămâne.
Unul dintre marile concepte ale filosofiei lui Al. Florin Țene este memoria. Memoria nu reprezintă numai recuperarea unor întâmplări. Ea este fundamentul identității.
Un om fără memorie riscă să-și piardă legătura cu propria devenire. În aceeași măsură, o comunitate care își uită trecutul își pierde reperele.
De aici și interesul constant al scriitorului pentru istorie, biografie, personalități culturale și recuperarea unor destine.
Opera sa poate fi privită ca un vast proiect de conservare a memoriei.
În acest sens, scriitorul îndeplinește o funcție de memorialist al culturii.
El recuperează oameni, idei, evenimente și atmosfere pentru ca acestea să nu dispară în uitare.
Filosofia lui Al. Florin Țene nu poate fi separată de istorie. Scriitorul aparține unei generații care a cunoscut transformări politice și sociale profunde. De aceea, raportarea sa la trecut nu are numai caracter documentar. Ea este morală. Istoria pune omul în fața responsabilității.
O societate nu este judecată numai prin instituțiile sale, ci și prin modul în care își tratează memoria și adevărul.
În această perspectivă, literatura poate deveni o formă de mărturie.
Romanele sale cu dimensiune memorialistică și istorică sunt relevante pentru această orientare. Critica a observat, de exemplu, că Oglinda de apă reconstruiește, prin experiență și memorie, o comunitate și o epocă, punând în relație destinul individual cu transformările istorice.
Istoria nu este, așadar, doar ceea ce s-a întâmplat. Este și ceea ce alegem să păstrăm din ceea ce s-a întâmplat.
O altă dimensiune importantă a gândirii lui Al. Florin Țene este libertatea.
Scriitorul vede libertatea nu ca pe o absență totală a limitelor, ci ca pe o responsabilitate. Un om liber trebuie să fie capabil să răspundă pentru propriile alegeri. Această perspectivă devine cu atât mai importantă în cazul scriitorului. Creatorul nu poate fi autentic dacă nu este liber. Dar libertatea artistică nu înseamnă lipsa criteriului moral.
În arhiva editorială a Ligii Scriitorilor apare chiar formularea programatică potrivit căreia scriitorul trebuie să fie o ființă liberă și că valoarea operei se află, în ultimă instanță, sub judecata lui Dumnezeu. Această afirmație concentrează o parte importantă a concepției autorului. Libertatea și responsabilitatea nu se exclud. Ele se presupun reciproc.
În viziunea lui Al. Florin Țene, scriitorul nu poate rămâne indiferent la lumea în care trăiește. El este martor. El este interpret. El este uneori avertizor. El este, în anumite situații, memoria unei comunități.
Această concepție explică și amploarea activității sale publicistice și culturale. Curriculumul publicat de Liga Scriitorilor consemnează mii de articole de critică literară, anchetă socială și alte domenii, alături de numeroase volume de eseuri, critică, poezie, proză și teatru.
Nu este întâmplător faptul că activitatea sa literară este dublată de o intensă activitate de promovare culturală. În acest sens, literatura lui Al. Florin Țene nu se închide în carte. Ea se proiectează asupra comunității.
Poate cea mai actuală idee a filosofiei lui Al. Florin Țene este aceea că cultura trebuie apărată.
Într-o epocă dominată de viteză, informație și consum, cultura riscă să fie redusă la divertisment. Scriitorul refuză această perspectivă. Cultura este memorie. Cultura este identitate. Cultura este educație. Cultura este libertate. Cultura este și responsabilitate.
Activitatea Ligii Scriitorilor Români, fondată în 2006 și asociată în mod direct cu numele lui Al. Florin Țene, trebuie înțeleasă și prin această prismă: literatura este văzută ca o activitate comunitară, menită să pună în circulație cărți, idei și valori.
Din acest punct de vedere, activitatea instituțională a scriitorului nu este separată de filosofia sa. Ea este aplicarea ei.
O filosofie a existenței nu poate evita problema transcendenței. La Al. Florin Țene, dimensiunea spirituală este prezentă în mai multe forme ale creației.
Titluri precum Drumul Golgotei spre sfințenie sau Contemporanul meu, Iisus! indică explicit preocuparea pentru relația dintre om, credință și sacru.
Important nu este însă numai caracterul religios al anumitor cărți. Importantă este consecința filosofică a acestei orientări.
Dacă existența are o dimensiune spirituală, atunci omul nu poate fi redus la existența biologică și socială. El este o ființă care caută sens. Iar sensul ultim nu poate fi obținut numai prin acumulare materială.
În această perspectivă, filosofia lui Al. Florin Țene se apropie de o concepție creștină asupra omului, în care libertatea este însoțită de responsabilitate, iar existența capătă o dimensiune morală.
Poate cea mai frumoasă idee care se desprinde din această filosofie este aceea că omul poate învinge, într-o anumită măsură, timpul prin creație. Biologic, omul este muritor. Creația poate însă supraviețui creatorului. O carte continuă să vorbească după dispariția celui care a scris-o. Un poem poate deveni memoria unei epoci. O cronică poate salva de la uitare o carte. Un eseu poate păstra vie o idee.
În această perspectivă, actul de creație dobândește o dimensiune aproape metafizică. Scriitorul construiește împotriva uitării. Cuvântul devine o formă de continuitate.
Un element distinctiv al scrisului lui Al. Florin Țene este întâlnirea dintre idee și metaforă.
Eseistica sa pornește frecvent de la observația că ideea nu trebuie să rămână uscată, abstractă, izolată de sensibilitate.
Titlul Metafore ce țin de mână ideile să nu rătăcească este semnificativ tocmai prin această asociere dintre metaforă și idee. Metafora nu este numai ornament. Ea devine instrument de cunoaștere. În acest punct, filosofia și literatura se întâlnesc. Filosofia întreabă. Literatura imaginează. Metafora face posibilă trecerea de la concept la trăire.
Eseul ocupă un loc important în opera lui Al. Florin Țene deoarece reprezintă forma literară cea mai potrivită pentru o conștiință aflată permanent în mișcare. Eseul nu impune un sistem definitiv. El permite întrebarea, revenirea, contradicția, comparația și ipoteza.
De aceea, volumul Eseul, metaforă a gândirii logice este relevant pentru înțelegerea concepției sale despre eseistică. Eseul devine astfel un laborator.
Scriitorul intră într-o problemă și o examinează din mai multe unghiuri.
Nu întotdeauna urmărește să închidă problema. Uneori, adevărata finalitate este să o deschidă. Aceasta este una dintre virtuțile gândirii eseistice.
Un aspect important al activității intelectuale a lui Al. Florin Țene îl constituie dialogul cu marii filosofi.
În activitatea publicistică a Ligii Scriitorilor sunt consemnate texte dedicate lui Schopenhauer, Hegel și Nietzsche, precum și reflecții asupra metafizicii, antropologiei și filosofiei istoriei.
Această preocupare demonstrează că filosofia sa nu se dezvoltă într-un spațiu cultural izolat. Ea intră în dialog cu marile sisteme de gândire. Schopenhauer, Hegel și Nietzsche devin repere pentru confruntarea propriilor idei.
Prin urmare, Al. Florin Țene nu este doar un scriitor care „filosofează” spontan, ci un autor care își construiește reflecția și prin raportare la tradiția filosofică europeană.
Poate că cea mai potrivită formulă pentru definirea acestei opere este aceea oferită chiar de titlul monografiei lui Petrică Birău: „Literatura ca mod de viață”.
Monografia, apărută la Editura Eurograph în 2005, a fost construită inclusiv pe baza unei documentări ample și a corespondenței autorului cu Al. Florin Țene. Titlul este revelator. Pentru un asemenea scriitor, literatura nu este numai profesie. Este existență. Este disciplină zilnică. Este formă de memorie. Este comunicare. Este comunitate. Este identitate.
În acest sens, filosofia lui Al. Florin Țene trebuie căutată și în biografia intelectuală a autorului.
Ceea ce scrie și ceea ce trăiește se află într-un dialog permanent.
Unul dintre lucrurile care impresionează în cazul lui Al. Florin Țene este amploarea operei.
Bibliografia publicată de Liga Scriitorilor consemnează, între altele, volume de poezie, romane, proză, teatru, critică literară, eseuri, interviuri și lucrări de analiză istorică.Această diversitate nu trebuie interpretată ca dispersie. Dimpotrivă.
Privită din perspectivă filosofică, ea poate fi înțeleasă ca expresie a unei singure curiozități fundamentale: dorința de a înțelege omul în toate ipostazele sale. Poetul îl caută în metaforă. Prozatorul îl caută în destin. Criticul îl caută în operă. Eseistul îl caută în idee. Publicistul îl caută în societate. Iar omul de cultură îl caută în istorie.
Opera lui Al. Florin Țene trebuie privită și prin prisma receptării sale. Antologia Opera și personalitatea scriitorului Al. Florin Țene în opiniile scriitorilor contemporani, alcătuită de Liliana Moldovan, reunește studii, cronici și eseuri semnate de numeroși autori și oferă o perspectivă documentară asupra receptării creației sale. Un asemenea volum este relevant nu numai cantitativ. El demonstrează existența unui dialog critic în jurul operei.
Mai mult, faptul că despre creația sa au scris autori precum Aurel Sasu, Alex Ștefănescu, Adrian Țion, Dumitru Velea, Constantin Cubleșan și alți critici și scriitori indică amploarea receptării sale în mediul literar. Prin urmare, filosofia lui Al. Florin Țene nu trebuie analizată numai ca exercițiu individual. Ea trebuie integrată în contextul culturii române contemporane.
Dacă ar fi să comprimăm într-o singură sintagmă întreaga concepție filosofică desprinsă din opera lui Al. Florin Țene, am putea vorbi despre filosofia verticalității prin cultură. Verticalitatea înseamnă refuzul abandonului. Înseamnă fidelitate față de propriile valori. Înseamnă continuitate. Înseamnă credință în puterea cuvântului. Înseamnă respect pentru memoria culturală. Înseamnă responsabilitate față de comunitate.Înseamnă, înainte de toate, refuzul de a accepta că existența este lipsită de sens. În acest punct, filosofia devine etică. Iar etica devine literatură.
Filosofia lui Al. Florin Țene poate fi considerată o perspectivă asupra unei opere care s-a construit de-a lungul timpului în jurul câtorva valori fundamentale: omul, libertatea, memoria, cultura, credința și creația.
Nu avem de-a face cu o filosofie sistematică, ci cu una existențială și literară. Ea se construiește prin întrebări și experiențe. Prin memorie și imaginație. Prin istorie și credință. Prin singurătatea creatorului și responsabilitatea omului public.
P rin toate aceste componente, Al. Florin Țene propune imaginea scriitorului ca ființă responsabilă față de cuvânt și față de timp.
Literatura devine, în această perspectivă, mai mult decât artă. Devine mărturie. Devine memorie. Devine rezistență. Devine formă de libertate. Și, în cele din urmă, devine o modalitate de a învinge timpul.
Un asemenea scriitor nu poate fi judecat numai prin numărul cărților publicate. Opera sa trebuie citită ca un organism în devenire, în care fiecare volum adaugă o nouă întrebare, o nouă perspectivă și o nouă încercare de a înțelege omul.
Filosofia lui Al. Florin Țene este, în fond, filosofia unui scriitor care a transformat experiența în memorie, memoria în cultură, cultura în conștiință, iar conștiința în cuvânt.
Iată de ce, dincolo de formulele academice, această operă poate fi înțeleasă printr-o propoziție simplă:
Al. Florin Țene nu scrie numai despre viață; el încearcă să transforme viața în sens.
Luci Tănăsescu
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
A. Opere de Al. Florin Țene
- Țene, Al. Florin, Ochi deschis, Editura Litera, București, 1974.
- Țene, Al. Florin, Fuga statuilor, Editura Litera, București, 1979.
- Țene, Al. Florin, Chipul din oglindă, Editura Fundației Culturale „I. D. Sîrbu”, Petroșani, 1997.
- Țene, Al. Florin, Insula viscolului, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000.
- Țene, Al. Florin, Orbul din Muzeul Satului, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2002.
- Țene, Al. Florin, Memoria inimii, Editura Etnograph, 2004.
- Țene, Al. Florin, Arca lecturii, Editura Semănătorul, București, 2008.
- Țene, Al. Florin, Prizonierul oglinzilor paralele, Editura Semănătorul, București, 2008.
- Țene, Al. Florin, Critică literară, Editura Semănătorul, București, 2008.
- Țene, Al. Florin, Evadare în Cutia Pandorii. Eseuri și interpretări filozofice, Editura Semănătorul, București, 2009.
- Țene, Al. Florin, Florile Sarmisegetuzei, Editura Semănătorul, București, 2010.
- Țene, Al. Florin, Ochiul magic al metaforei, Editura Semănătorul, București, 2010.
- Țene, Al. Florin, Geamănul din oglindă, Editura Semănătorul, București, 2011.
- Țene, Al. Florin, Metafore ce țin de mână ideile să nu rătăcească, Editura Semănătorul, București, 2011.
- Țene, Al. Florin, Aventură prin dicțiunea ideilor, Editura Semănătorul, București, 2011.
- Țene, Al. Florin, Eseul, metaforă a gândirii logice, Editura Semănătorul, București, 2012.
- Țene, Al. Florin, Contemporanul meu, Iisus!, Editura Semănătorul, București, 2012.
- Țene, Al. Florin, Oglinda de apă, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2022.
B. Lucrări despre Al. Florin Țene
- Birău, Petrică, Al. Florin Țene – Literatura ca mod de viață, Editura Eurograph, Cluj-Napoca, 2005.
- Al. Florin Țene – 60. Sub zodia Gemeni, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2002.
- Moldovan, Liliana, Opera și personalitatea scriitorului Al. Florin Țene în opiniile scriitorilor contemporani, Editura Vatra Veche, Târgu-Mureș.
- Sasu, Aurel, Dicționarul scriitorilor români, Editura Paralela 45, 2006.
- Dicționarul General al Literaturii Române, Academia Română, vol. TZ, Editura Univers Enciclopedic, București, 2009.
- Dicționarul Ligii Scriitorilor Români, Editura Dacia XXI, Cluj-Napoca, 2011.
C. Surse periodice și electronice
- Liga Scriitorilor Români, Al. Florin Țene – Curriculum Vitae, document bibliografic și biografic.
- Liga Scriitorilor Români, Activități și studii semnate de Al. Florin Țene.
- Roca, George, „Interviu cu Alexandru Florin Țene – președintele Ligii Scriitorilor Români”.
- Curierul Național, materiale de receptare critică dedicate operei lui Al. Florin Țene.
- Luceafărul, materiale despre opera și personalitatea lui Al. Florin Țene și despre receptarea critică a acesteia.
- NapocaNews, articole și cronici dedicate activității literare și culturale a lui Al. Florin Țene.
Notă bibliografică: informațiile bibliografice privind titlurile, edițiile și receptarea critică au fost confruntate cu sursele disponibile online ale Ligii Scriitorilor Români și cu articole de presă culturală.
