Am avut deosebita plăcere de a o cunoaşte pe Corina Chiriac în urmă cu câţiva ani, cu prilejul unui moment foarte drag pentru un membru al familiei mele. De fapt, în acel octombrie bogat în roadele toamnei, realizasem o primă întâlnire directă de câteva ore, deoarece eu şi regretata mea soţie o văzuserăm cu ani în urmă, de mai multe ori, la programele “Televiziunii Cehoslovace” în timp ce eram la Praga în calitate de Secretar al “Uniunii Internaţionale a Studenţilor”/U.I.S. Mai mult decât atât, atunci şi acolo am avut ocazia de a recepta anumite reacţii admirative de la cel care era “Vocea de Aur de la Praga”, renumitul artist Karel Gott într-o discuţie agreabilă ad-hoc de peste o oră la un restaurant pitoresc de pe malul Vltavei, după ce dânsul a aflat că sunt reprezentantul permanent al României la U.I.S. M-a impresionat în mod deosebit faptul că celebrul artist ceh îşi amintea cu mare plăcere de participarea Corinei Chiriac la Festivalul Internaţional “Lira Bratislavei” din anul 1976 la care dânsa primise “Diploma de Onoare” pentru melodiile interpretate.
Cineva (cred că era “glasul Destinului”) mi-a şoptit zilele trecute că ar trebui să ofer tiparului acestei gazete unde colaborez de mai mulţi ani câteva rânduri despre profilul marii artiste care se confundă în mod fericit cu viaţa muzicală autentică de pe meleagurile noastre. Realizez acum acest agreabil exerciţiu evocativ, sperând că va răspunde interesului multor generaţii de susţinători ai muzicii româneşti de toate genurile.
Corina Chiriac a văzut lumina zilei la 26 octombrie 1949 la Bucureşti, într-o familie de muzicieni: tatăl ei era talentatul compozitor Mircea Chiriac (1919-1994), profesor de armonie şi contrapunct la Catedra de compoziţie şi dirijat a Conservatorului “Ciprian Porumbescu” din Capitală, iar mama sa, Elisabeta Chiriac (1920-2002) era profesoară de pian la acea instituţie culturală. După ce a studiat pianul şi vioara la “Şcoala de Muzică” nr. 1 din Bucureşti, ea a urmat “Liceul Special de Muzică” nr. 1, clasa de vioară, transferându-se în clasa a XII-a a Liceului “Sfântul Sava” şi obţinând diploma de bacalaureat la absolvirea acestuia în anul 1967. În perioada 1967-1972 Corina Chiriac a fost studentă la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică “Ion Luca Caragiale” din Bucureşti unde a avut ca profesori pe Constantin Moruzan, Mihai Mereuţă, Moni Ghelerter ş.a.; a obţinut Diploma de Stat a renumitului institut pentru rolul Baba Rada – Zâna Lacului din piesa lui Vasile Alecsandri, Sânziana şi Pepelea în regia lui Alexandru Tocilescu.
A urmat, pentru Corina Chiriac, un şir de consacrări semnificative pe plan muzical: *debuta la “Teatrul de Comedie” din Bucureşti cu un rol în piesa Sfântul de Eugen Barbu; *între anii 1968 şi 1970 susţinea unele interpretări literar-muzicale în cadrul grupei de la Casa de Cultură a Studenţilor “Grigore Preoteasa” din Bucureşti; *în 1970 participa la concursul de televiziune “Steaua fără nume” cu cântecele Valurile Dunării şi Il est mort le soleil, precum şi cu o arie din opereta My Fair Lady; *la cea de-a IV-a ediţie a “Concertului Speranţelor” din Capitală/1970 obţinea Premiul I al Juriului şi Premiul I al Publicului; *debuta pe plan internaţional la “Zilele Culturii Române” din Polonia/16-25 august 1970, participând alături de Constanţa Câmpeanu, Irina Loghin şi Dorin Anastasiu; *la Festivalul Internaţional “Cerbul de Aur” de la Braşov/26 martie 1971 lua “Cerbul de Bronz” cu melodiile Inimă, nu fii de piatră de Edmond Deda şi Va veni o clipă de Paul Urmuzescu.
Corina Chiriac a fost o prezenţă notabilă la toate ediţiile “Festivalului Naţional de Muzică Uşoară” de la Mamaia, organizate între anii 1972 şi 1988. De pildă, la ediţia din iulie 1972 a acestui Festival, dânsei i-au fost atribuite: Menţiune pentru melodia Cine spune că-i uşor? de Paul Mihăescu; Premiul al III-lea pentru melodia A-ntinerit romanţa de Aurel Giroveanu; Menţiune pentru melodia Dulcele Târg al Ieşilor de Richard Stein.
De asemenea, Corina Chiriac a obţinut rezultate notabile la diverse manifestări muzicale internaţionale printre care: Festivalul “Orfeul de Aur” de la Varna/Bulgaria, Festivalul de la Sopot/Polonia, Festivalul de la Dresda şi Spectacolul “Heiss und Kalt” de la Berlin/R.D.G., Festivalul de la Bratislava/Cehoslovacia (menţionat anterior). În 1979 ea a reprezentat România la “Festivalul Internaţional de Filme de Televiziune” cu primul recital color al TVR, intitulat Eu sunt Corina în regia Sandei Balaban. În anul 1991 “Federaţia Internaţională de Organizare a Festivalurilor” i-a acordat Corinei Chiriac “Diploma şi Medalia de Onoare” pentru cele două decenii de activitate artistică.
Discografia care poartă strălucita semnătură a Corinei Chiriac cuprinde, în ansamblul numeroaselor înregistrări, două având semnificaţii speciale: o înregistrare din 2003 a celor mai frumoase şi mai îndrăgite cântece româneşti, interpretate de talentata solistă de-a lungul anilor; o altă înregistrare/dublu album C.D. a multor lucrări simfonice, incluzând piese ale coloanelor sonore ale anumitor filme după creaţii literare ale marelui Caragiale, compuse de către renumitul ei tată, Mircea Chiriac.
În 1998 Corina Chiriac a fost aleasă ca expert asociat al “Comisiei Naţionale U.N.E.S.C.O. – România” şi ca membru al “Clubului U.N.E.S.C.O.”, alături de alte personalităţi marcante ale vieţii artistice, literare şi medicale din ţara noastră. Peste un an, dânsa participa, împreună cu solista de muzică populară Maria Butaciu, la un turneu artistic ale cărui venituri au fost donate “Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrală”. Pentru acest gest de generozitate Înalt Prea-Sfinţitul Mitropolit Serafim Joantă i-a acordat artistei, în ianuarie 2000, o “Gramată de Ctitor” însoţită de “Medalia Recunoştinţei”. În anul 2021 Corina Chiriac a donat “Muzeului Naţional de Istorie” o serie de obiecte de patrimoniu care au aparţinut familiei sale Nestorescu/Calaigian/Chiriac: diplome, medalii, certificate de naştere şi certificate de studii, documente şi fotografii de la începutul secolului al XX-lea, coperţile unor reviste de profil, afişele unor spectacole, rochii de scenă, instrumente muzicale, tablouri, sculpturi, ceasuri, emisiuni poştale. Corinei Chiriac i s-a decernat în anul 2004 Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Cavaler “pentru contribuţiile deosebite în activitatea artistică şi culturală din ţara noastră, pentru promovarea civilizaţiei şi istoriei româneşti”.
Corina Chiriac şi-a făcut simţită prezenţa şi în multe alte ipostaze, dincolo de cele ale interpretării muzicale: *Dânsa primea în 1972 un rol secundar în primul serial de televiziune realizat în România: Muşatinii în regia Soranei Coroamă-Stanca după trilogia lui Barbu Ştefănescu-Delavrancea; *În acelaşi an, Corina Chiriac juca în producţia cinematografică Aventuri la Marea Neagră, interpretând rolul feminin principal alături de actorul Florin Piersic; *Artista a fost producător al unor talk-show-uri şi emisiuni matinale atât la posturi de televiziune (TVR, Tele7abc, ProTV), cât şi la posturi de radio (Radio România Cultural, Radio Total); *Începând din anul 2008, dânsa a fost moderator al emisiunii duminicale de divertisment, intitulate Să v-amintiţi duminica de la postul Naţional TV, iar din septembrie 2014 a realizat la acelaşi post emisiunea Opriţi timpul!; *S-a aflat în postura de scriitor al unor povestiri şi nuvele incluse în primul său volum intitulat Buscando el Amor editat în octombrie 2006; aceste producţii literare au urmat unei călătorii de peste şapte luni în Brazilia şi Argentina.
Dincolo de vocea inconfundabilă, Corina Chiriac are un zâmbet cuceritor care nu a părăsit-o niciodată spre bucuria celor care o apreciază enorm, între aceştia aflându-se autorul articolului de faţă şi membrii familiei sale.
Vă doresc, stimată Doamnă a muzicii uşoare româneşti, mulţi ani fericiţi şi noi succese artistice notabile şi memorabile!
