71% se simt frecvent productivi. Doar 38% se simt frecvent fericiți. Primul studiu național despre cultura emoțională la locul de muncă arată distanța dintre performanță și starea de bine.
| 1.103 respondenți | 10 sectoare de activitate | 1.155 comentarii deschise analizate | 5 luni de colectare, aprilie–septembrie 2026 |
Șapte din zece participanți la studiul Emoții la Muncă spun că se simt frecvent productivi, iar la fel de mulți se simt autonomi și capabili în ceea ce fac. Doar 38% spun că se simt frecvent fericiți la serviciu. Între aceste două cifre se află concluzia centrală a primului raport național dedicat culturii emoționale la locul de muncă din România: oamenii continuă să livreze rezultate și să ia decizii într-un context în care presiunea, oboseala și lipsa de claritate au devenit parte din experiența obișnuită a muncii.
Raportul, realizat de EIRomania, HR Hub și Lumea D&I pe baza metodologiei Genos Emotional Culture Index (ECI), reunește răspunsurile a 1.103 profesioniști din zece sectoare de activitate și ale unui grup distinct de profesioniști străini care lucrează în România. Datele au fost colectate anonim între 9 aprilie și 6 septembrie 2026. Alături de rezultatele cantitative, analiza include peste 1.150 de comentarii deschise în care oamenii descriu, cu propriile cuvinte, ce le dă energie și ce îi consumă la muncă.
| STUDIUL PE SCURT | |
| Participanți | 1.103 respondenți, colectare anonimă, 11 chestionare |
| Acoperire | 10 sectoare de activitate și un grup dedicat profesioniștilor străini activi în România |
| Perioadă | 9 aprilie – 6 septembrie 2026 |
| Instrument | Genos Emotional Culture Index (ECI), dezvoltat de GENOS International, disponibil în România exclusiv prin EIRomania |
| Ce măsoară | 10 stări la locul de muncă, fiecare evaluată din trei perspective: actual, rezonabil, ideal |
| Date calitative | 1.155 de comentarii deschise despre stările cu cel mai mare și cel mai mic impact pozitiv la muncă |
| Rigoare | Diferențe numite confirmate doar acolo unde testele statistice le susțin (p < 0,05) |
De ce contează aceste date
România are statistici solide despre salarii, ocupare, fluctuația de personal și intenția de schimbare a jobului. Felul în care oamenii se simt zi de zi în organizațiile lor a rămas însă în afara oricărui sistem de măsurare la nivel național. Emoții la Muncă este primul demers care pune această experiență în date, segmentate pe sector, rol, vechime, generație, gen, mod de lucru și regiune.
Particularitatea instrumentului stă în cele trei perspective pe care le măsoară pentru fiecare dintre cele zece stări analizate.
Respondenții arată cât de des trăiesc o stare în prezent, cât de des ar fi rezonabil să o trăiască având în vedere natura muncii lor și cât de des ar trebui să o trăiască pentru a lucra eficient. Astfel, studiul depășește logica unui barometru de satisfacție și arată exact unde realitatea se îndepărtează de standardul pe care oamenii înșiși îl consideră acceptabil.
Cinci constatări pentru agenda publică
Procentele de mai jos reprezintă ponderea respondenților care au ales valorile 5–7 pe scala Genos („de obicei”, „aproape întotdeauna” sau „întotdeauna”), adică pe cei care trăiesc frecvent starea respectivă.
| 01 71% / 38% productivi frecvent vs fericiți frecvent | Capacitatea de a livra depășește starea de bine 71% dintre respondenți se simt frecvent productivi și tot 71% se simt frecvent autonomi și capabili, însă doar 38% se simt frecvent fericiți la muncă. Productivitatea este una dintre cele mai stabile stări din studiu: doar 3% spun că se simt rar sau niciodată productivi. Diferența apare în fiecare sector analizat, iar în unele domenii distanța dintre cele două procente depășește 40 de puncte procentuale. Pentru organizații, miza este directă: indicatorii de performanță pot arăta bine chiar și acolo unde starea de bine a oamenilor scade. În raportul integral: raportul productivitate–fericire pe fiecare sector și sectoarele în care distanța este cea mai mare. |
| 02 56% frecvent stresați, față de 22% care consideră acest nivel rezonabil | Stresul frecvent depășește cu mult ce consideră oamenii justificat 56% dintre respondenți spun că se simt frecvent stresați. Datele contrazic ideea că acest nivel ar fi prețul firesc al muncii: doar 22% consideră rezonabil, în contextul propriului job, să fie frecvent stresați, iar 6% spun că un asemenea nivel i-ar ajuta să lucreze eficient. Stresul este starea neplăcută cea mai răspândită din studiu, urmată de epuizare, pe care aproape jumătate dintre participanți (47%) o resimt frecvent. În raportul integral: sectoarele cu cele mai vizibile semnale de presiune și distanța dintre actual, rezonabil și ideal pentru fiecare dintre cele zece stări. |
| 03 66% dintre coordonatorii de echipă resimt frecvent stres; 54% resimt epuizare | Presiunea se concentrează la nivelul coordonatorilor de echipă Dintre principalele categorii profesionale, coordonatorii de echipă raportează cel mai frecvent stres (66%) și epuizare (54%), peste directori și peste proprietarii de afaceri. Diferențele dintre roluri sunt confirmate statistic pentru ambele stări. Este nivelul care transmite deciziile conducerii și răspunde, în același timp, pentru rezultatele și starea echipei. Primul rol de coordonare aduce mai multă autonomie, iar datele arată că aduce și cea mai mare încărcătură emoțională. În raportul integral: profilul complet pe roluri și niveluri de senioritate, inclusiv distanța dintre angajați și antreprenori. |
| 04 49% dintre cei aflați în primii doi ani în organizație se simt frecvent anxioși | Primii doi ani, perioada cu cea mai mare anxietate Aproape jumătate dintre cei aflați în primii doi ani într-o organizație (49%) se simt frecvent anxioși, față de o treime dintre cei cu peste 16 ani vechime. Noii veniți se simt totodată mai rar autonomi, apreciați și informați. Pentru companiile care investesc în recrutare și employer branding, rezultatul mută atenția pe perioada de integrare, intervalul în care se formează relația unui angajat nou cu organizația. În raportul integral: evoluția stărilor pe intervale de vechime și diferențele dintre generații (Gen Z, Millennials, Gen X). |
| 05 47% / 33% anxietate frecventă la femei vs bărbați | Femeile resimt mai frecvent presiunea Anxietatea este resimțită frecvent de 47% dintre femeile participante, față de 33% dintre bărbați. Diferențe în aceeași direcție apar pentru stres, epuizare și tratament incorect, toate confirmate statistic. Comentariile deschise oferă și contextul concret al unora dintre aceste experiențe, inclusiv revenirea din concediul pentru creșterea copilului. În raportul integral: distanța dintre actual și rezonabil pe gen și direcțiile de investigare recomandate organizațiilor. |
CE ASCUND MEDIILE
Aproape trei din zece participanți spun că se simt frecvent tratați incorect la muncă, în timp ce aproximativ o treime spun că nu trăiesc această experiență aproape niciodată. Media generală acoperă astfel realități opuse, concentrate în anumite sectoare, roluri și grupuri profesionale. Raportul integral arată unde apar aceste diferențe și cât de mari sunt.
Ce spun oamenii, în cuvintele lor
Cele 1.155 de comentarii deschise explică de ce cifrele arată așa. Autonomia apare în toate sectoarele drept principala sursă de energie la muncă, descrisă de respondenți ca formă de încredere și ca posibilitate de a decide asupra propriei activități. Aprecierea este legată în comentarii de feedback, de echitate și de sentimentul că efortul depus este observat, dincolo de recompensa financiară.
În sens opus, stilul de conducere apare în aproape toate categoriile de comentarii negative, iar lipsa de claritate privind prioritățile și deciziile este indicată drept sursă directă a anxietății. Unul dintre cele mai puternice semnale ale analizei calitative este apariția spontană a epuizării chiar și în răspunsurile la întrebarea despre starea care îi ajută cel mai mult pe oameni la muncă.
DECLARAȚII
Ce spun inițiatorii studiului
| „56%: atât de mulți respondenți declară că se simt frecvent stresați la locul de muncă. Știu că există perspectiva conform căreia stresul este inevitabil, că poate fi chiar benefic și că, într-un mediu competitiv, este normal să fim cu toții stresați. Uneori, această perspectivă se transformă într-un fel de „join the boat”: suntem cu toții în aceeași barcă, toți avem mult de muncă, toți suntem sub presiune, deci trebuie să ne obișnuim cu asta. Cred că merită să facem o distincție importantă: stresul poate fi, în anumite situații, un răspuns firesc la o provocare și ne poate mobiliza. Dar asta nu înseamnă că orice nivel de stres este util sau că stresul frecvent trebuie acceptat ca o condiție normală a muncii. Faptul că o experiență este comună nu înseamnă automat că este și benefică sau că nu putem face nimic pentru a o îmbunătăți. De aceea, întrebarea pe care aș aduce-o în conversația cu un CEO sau un HR Manager este: Cât din stresul pe care îl trăim ne ajută să răspundem provocărilor și cât este generat sau amplificat de felul în care organizăm munca, comunicăm, stabilim prioritățile și luăm deciziile? Și, mai ales, ce putem schimba concret pentru a păstra energia și mobilizarea pe care ni le poate oferi o provocare, fără să normalizăm presiunea constantă? Nu cred că obiectivul este să eliminăm stresul din viața profesională, ci să învățăm să îl diferențiem, să îl înțelegem și să acționăm asupra acelor aspecte pe care le putem schimba, atât individual, cât și la nivelul organizației.” Alina Bănescu Perkins Fondatoare EIRomania, Master GENOS EI & SDI Practitioner |
| „Ca parteneri ai studiului, ne bucurăm de rezultate, dar poate și mai valoroase sunt cele două lucruri pe care le-am învățat pe parcurs. Primul ține de cine a ales să vorbească. Cele mai multe răspunsuri au venit din organizații deja preocupate de experiența angajaților, care investesc constant în cultura lor internă. Faptul că semnalele de presiune apar atât de clar chiar și aici spune mult. Pasul firesc următor este să aducem în această conversație, cu aceeași atenție, vocile din industriile în care știm că presiunea și stresul sunt adesea mai mari, precum sănătatea, producția, retailul sau transporturile. Al doilea ține de întrebările și rezervele pe care le-am întâlnit în jurul studiului. Unii oameni s-au întrebat dacă există o miză comercială în spatele lui și dacă scopul este cu adevărat cel declarat. Pentru noi, acesta a fost un semnal important. Privite împreună, cele două lecții ne arată același lucru: pentru ca oamenii să vorbească deschis despre cum se simt la muncă, trebuie mai întâi să existe încredere. Încredere că demersul este autentic, că feedbackul lor nu va fi folosit împotriva lor și că opiniile pe care le împărtășesc pot duce la schimbări reale. De aceea, vedem acest studiu ca pe un început și ca pe o invitație de a continua să construim spații în care oamenii simt că merită să își facă vocea auzită.” HR Hub România Roxana Angheloiu & Christine Kropf, Cofondatoare HR Hub România |
| „Sper ca această cercetare despre cum se simte România la muncă să genereze mai mult decât conștientizare. Să genereze și conversații reale și acțiuni concrete prin care liderii să construiască medii în care oamenii să poată performa fără să se consume. Rezultatele ne spun ce reușește organizația astăzi. Experiența oamenilor ne arată cât de sustenabilă este performanța.” Rodica Obancea, MCC Cofondatoare Lumea D&I, Master Certified Coach (MCC) |
