Costul mediu lunar al forței de muncă a fost 4573 lei/salariat în anul 2018. În același timp, numărul mediu al salariaţilor în anul 2018 a fost 5068,1 mii persoane, în creştere cu 122,2 mii persoane comparativ cu anul precedent, potrivit Institutului Național de Statistică.
Câştigul salarial mediu lunar
Cele mai mari câştiguri salariale medii lunare nete realizate în anul 2018, superioare mediei pe economia naţională, au fost în: informaţii şi comunicaţii (+96,9%), intermedieri financiare şi asigurări (+71,5%), administraţie publică (+66,8%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+44,4%), industria extractivă (+43,4%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+31,0%), sănătate şi asistenţă socială (+28,2%), respectiv învăţământ (+6,8%).
Câştigurile salariale medii lunare nete care s-au situat la cea mai mare distanţă sub media pe economie au fost în: hoteluri şi restaurante (-40,8%), alte activităţi de servicii (-33,7%), construcţii (-27,2%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,4%), tranzacţii imobiliare (-19,6%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-19,1%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-15,9%), comerţ (-15,7%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-15,4%), industria prelucrătoare (-11,4%), transport şi depozitare (-7,3%).
În anul 2018, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost de 196,9% faţă de anul 1990, mai mare cu 14,6 puncte procentuale faţă de anul precedent, respectiv cu 66,6 puncte procentuale faţă de anul 2008.
Femeile au câştigat în medie cu circa 2% mai puţin decât bărbaţii, realizând un câştig salarial mediu lunar brut de 4314 lei (faţă de 4395 lei al bărbaţilor) şi un câştig salarial mediu lunar net de 2615 lei (faţă de 2666 lei al bărbaţilor).
Bărbaţilor le revin câştiguri salariale medii lunare nete superioare femeilor în majoritatea activităţilor economice, cele mai mari diferenţe (peste 15,0%) regăsindu-se în: intermedieri financiare şi asigurări (39,4%), industria prelucrătoare (23,0%), alte activităţi de servicii (21,0%), informaţii şi comunicaţii (20,0%) şi comerţ (19,2%).
În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu lunar net în anul 2018 s-a situat sub media pe economie în 37 dintre judeţe. Cele mai scăzute câştiguri s-au înregistrat în judeţele Bistriţa-Năsăud (2044 lei, cu 22,6% mai puţin decât media pe economie), Harghita (2059 lei, cu 22,1% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (2079 lei, cu 21,3% mai puţin decât media pe economie), respectiv Neamţ şi Vrancea (2083 lei fiecare în parte, cu 21,2% mai puţin decât media pe economie). La polul opus s-a situat câştigul salarial mediu lunar net realizat în Municipiul Bucureşti (3666 lei), cu 38,8% peste media pe economie.
Costul mediu al forţei de muncă
Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2018 a fost 4573 lei/salariat, în creştere cu 14,1% faţă de anul precedent. Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai mare în activităţile: informaţii şi comunicaţii (+88,6%), intermedieri financiare şi asigurări (+73,8%), industria extractivă (+65,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+45,3%), sănătate şi asistenţă socială (+44,5%), administraţie publică (+36,2%), respectiv activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+30,1%).
Cele mai importante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile de hoteluri şi restaurante (-42,0%), alte activităţi de servicii (-34,2%), construcţii (-27,3%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-22,0%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-19,6%), respectiv tranzacţii imobiliare (-18,5%).
Faţă de anul 2017 s-au înregistrat creşteri ale costului mediu lunar în toate activităţile economice, cele mai importante fiind în: sănătate şi asistenţă socială (+30,7%), învăţământ (+19,3%), agricultură, silvicultură şi pescuit (+15,2%), administraţie publică (+15,1%), construcţii (+14,2%).
Numărul mediu al salariaţilor
În anul 2018, numărul mediu al salariaţilor a fost 5068,1 mii persoane, în creştere faţă de anul precedent cu 122,2 mii persoane.
Bărbaţii predomină în rândul salariaţilor (2671,0 mii persoane, respectiv 52,7% din totalul numărului mediu de salariaţi). Faţă de anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 71,7 mii persoane, iar numărul femeilor salariate a crescut cu 50,5 mii persoane.
Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice arată că majoritatea se regăseau în sectorul terţiar (servicii), ponderea acestora reprezentând 62,4% în anul 2018. În sectorul secundar (industrie şi construcţii) lucrau 35,2% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi piscicultură) numai 2,4%.
Activităţile de construcţii şi industrie extractivă sunt desfăşurate cu preponderenţă de bărbaţi, aceştia reprezentând 86,6%, respectiv 83,6% din totalul salariaţilor acestor activităţi.
Activităţile caracterizate prin grad pronunţat de “feminizare” al forţei de muncă salariate sunt cele de sănătate şi asistenţă socială (79,9% din numărul total al salariaţilor acestor activităţi), învăţământ (72,0%), intermedieri financiare şi asigurări (70,3%), hoteluri şi restaurante (60,4%). Comparativ cu anul 2017, creşteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în activităţile economice: comerţ (+28,0 mii persoane), sănătate şi asistenţă socială (+14,0 mii persoane), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+13,3 mii persoane), respectiv informaţii şi comunicaţii (+12,0 mii persoane). La polul opus, cu scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au situat activităţile de industrie extractivă (-2,5 mii persoane) şi învăţământ (-1,4 mii persoane).
Efectivul salariaţilor la 31 decembrie 2018
Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2018 a fost 5426,3 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului 2017, efectivul salariaţilor a înregistrat o creştere cu 63,9 mii persoane. În profil regional, efectivul salariaţilor a înregistrat creşteri faţă de sfârşitul anului 2017 în toate regiunile de dezvoltare. Cele mai semnificative creşteri ale efectivului de salariaţi de la sfârşitul anului s-au înregistrat în regiunile: Bucureşti-Ilfov (+26,9 mii persoane), Sud-Vest Oltenia (+10,5 mii persoane), respectiv Nord-Est (+10,4 mii persoane).
În regiunea Bucureşti-Ilfov se concentrează aproape 22% din salariaţii din economie. Regiunile de dezvoltare în care activităţile sectorului primar depăşesc ponderea medie pe ţară (2,4% pe total economie) sunt: SudMuntenia (4,0%), Sud-Est (3,8%), Nord-Est (3,2%), Vest (2,8%) şi Sud-Vest Oltenia (2,7%).
Regiunile de dezvoltare care concentrează o proporţie semnificativă a salariaţilor în sectorul industriei şi construcţiilor sunt: Centru, Vest, Sud-Muntenia, Nord-Vest şi Sud-Vest Oltenia (42,6%, 42,5%, 40,0%, 39,4%, 37,7%, faţă de 34,8% media pe ţară). Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale se regăseşte în regiunea BucureştiIlfov (62,3% faţă de 43,4% media pe ţară), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,1% faţă de 19,4% media pe ţară).
La sfârşitul anului 2018, efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (76,0%) şi a înregistrat o creştere cu 1,3% comparativ cu anul precedent. Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor arată că cei angajaţi în societăţile comerciale au reprezentat 79,8% din efectivul salariaţilor, în creştere cu 1,7% faţă de anul precedent.
