Ultimul Raport asupra Stabilităţii Financiare, prezentat recent de BNR, arată că România se confruntă cu mai multe riscuri sistemice ridicate, precum tensionarea echilibrelor macroeconomice interne şi de reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente.
Aceasta face ca Ministerul de Finanțe să se împrumute la cele mai ridicate randamente din regiune, în condițiile în care nevoia de finanţare a crescut faţă de anul anterior. În raportul menționat se precizează că randamentul titlurilor emise de România cu maturitate de 5 ani a fost în medie de 4%, în timp ce Ungaria a plătit doar 1% iar randamentul pentru Polonia se ridică la 1,7%.
Iar când bugetul pentru 2020 a fost construit pe un avans al PIB real de 4,1% și un deficit bugetar de 3,59%, politicienii s-au decis să facă glume pe viitorul românilor. Pe lângă aprobarea majorării alocațiilor pentru copii, care va duce deficitul la circa 3,8%, a revenit în atenția parlamentarilor un proiect de reducere a TVA de la 19% la 16% și a celui la alimente de la 9% la 5%.
Adoptarea proiectului de reducere a TVA ar reduce veniturile la buget cu circa 1% din PIB, suma ridicându-se la 12 miliarde lei, având în vedere PIB-ul estimat pentru anul viitor, de 1.129 miliarde lei.
Reacția lui Florin Cîțu, ministrul finanțelor, făcută la un post de televiziune a fost aceea că, „veţi vedea presiunea pe cursul valutar, cât şi pe dobânzi, pentru că pieţele nu aşteaptă”, condiderând că recenta decizie a agenției Standard & Poor’s de a trece ratingul României din teritoriu stabil, în unul negativ se datorează volatilității politice și irespondabilități politicienilor români.
Iar când costurile de împrumut cresc constant, pe măsura foamei de bani a bugetului, apare, ca de obicei, „jandarmul” financiar, Fondul Monetar Internațional.
O echipă de la FMI va veni în România în ianuarie pentru a evalua modul de colectare, Codul Fiscal şi pentru a da soluţii de redresare, conform ministrului de finanțe, care a spus că „vor veni şi ne vor da soluţii”.
Șeful dlui Cîțu, premierul Ludovic Orban, a afirmat că „în general ai nevoie de un acord cu FMI atunci când nu ai capacitatea de a găsi resurse financiare pentru susţinerea deficitelor”.
Adică, nu suntem în prăpastie, ci doar pe marginea ei. Iar brânciul poate apare și mâine.
