La nivelul regiunii București-Ilfov, cele mai mari cheltuieli pe alimente și băuturi în 2018 au fost realizate de către pensionari.
Puncte forte:
- Gradul de îndatorare la nivelul sectorului de 61% este în scădere față de anii anteriori
- Gradul de acoperire al datoriilor pe termen scurt prin trezoreria netă a crescut de la 9% în anul 2014, la 22% în 2018
- Durata medie de încasare a creanțelor (DSO) este inferioară pragului raportat la nivel național
Vulnerabilități:
- Mai mult de jumătate din companii (55%) au înregistrat pierdere netă la sfârșitul anului 2018, iar 21% dintre acestea au obținut o pierdere mai mare de -20%
- Aproximativ 44% dintre companiile analizate înregistrează o lichiditate subunitară (activele curente nu acoperă datoriile curente).
- Rezultatul net consolidat la nivel sectorial a scăzut de la 2,8% în 2017, la 2,4% în 2018
Un nou studiu realizat de Coface România privind sectorul de “Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun” (CAEN 4711) indică o evoluție pozitivă a veniturilor în 2018 acestea crescând cu aproximativ 8% față de 2017, profitabilitatea aflându-se într-o ușoară scădere. Studiul a agregat datele a 42.051 de companii care au depus datele financiare pentru anul 2018 (la nivelul lunii septembrie 2019) și care au generat o cifră de afaceri consolidată de 71,96 miliarde RON. Ponderea cotei de piață cumulate deținute de cei mai importanți 10 jucători este de 61%, ceea ce relevă un grad mediu spre ridicat de concentrare.
Ponderea în totalul cifrei de afaceri a top 10% companii din sector s-a menținut la un nivel ridicat (89,1% în 2014, în 2018 atingând valoarea de 89,4%). Astfel, sectorul este puternic polarizat, câteva companii mari generând o pondere ridicată din cifra de afaceri și multe companii mici care contribuie puțin în veniturile totale.
Companiile care activează în acest sector au înregistrat o lichiditate curentă de 0,94 pe parcursul anului 2018, capitalul de lucru având un nivel redus, fiind relativ expus unor șocuri negative și volatilității (scăderea veniturilor sau neîncasarea creanțelor). Durata medie de colectare a creanțelor a scăzut de la 29 de zile, nivelul înregistrat în 2014, la 17 zile în 2018, în timp ce media înregistrată la nivel național în aceeași perioadă analizată a scăzut de la 104 de zile la 90 zile.
„Data fiind natura activității și tendințele de comportament de consum ale populației, pentru sectorul analizat, se remarcă o polarizare destul de mare a acestuia: doar 2% din totalul companiilor au cifra de afaceri mai mare de 1 mil. EUR și generează 79% din cifra de afaceri agregată. Astfel, companiile care administrează lanțurile de hipermarket-uri și supermarket-uri profită de tendința spre consum a populației din marile orașe, în timp ce companile mici supraviețuiesc în zonele în care influența acestora este mai redusă sau se reprofilează spre produse de nișă. De remarcat faptul că un sfert din companiile care și-au depus datele nu au avut activitate (cifră de afaceri = 0), iar mai mult de jumătate (55%) au cifra de afaceri între 0 și 100.000 EUR. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2018, cele mai mari cheltuieli pentru alimente și băuturi au fost efectuate de salariați, în top aflându-se regiunea Nord-Vest, urmată de regiunea Centru și Sud-Muntenia. Astfel, salariații din regiunea N/V au alocat în 2018, în medie 5.604 lei pe alimente și băuturi. La polul opus, se află agricultorii din regiunea București Ilfov cu 1.163 de lei cheltuiți. Tot în această regiune, categoria socială care a alocat cele mai mari cheltuieli pe produse alimentare și băuturi în anul 2018 a fost reprezentată de pensionari”, a declarat Nicoleta Marin, Senior Financial Analyst, Coface România.
Cele mai multe companii care activează în acest sector de activitate se regăsesc în Municipiul Bucuresti ~9% din total, fiind și dintre cele mai mari, acestea generând cea mai mare cifră de afaceri ~35 mld. RON (49% din total). După Bucuresti, Timiș și Ilfov contribuie cu 9%, respectiv 8% la cifra de afaceri totală și cu câte 3% din numărul de companii.
„Consumul a continuat ritmul destul de susținut și în 2019. Cheltuielile cu salariile în sectorul public au crescut cu aproape 20% și au depășit pragul de 100 mld. RON în 2019 (peste 10% din PIB, cel mai mare procent din UE), ceea ce a determinat un efect de domino și în mediul privat afectat de tensionarea forței de muncă din cauza emigrării. Astfel, salariul nominal net a crescut cu aproape 14% în 2019, ajungând aproape de 3.200 RON, din care aproape 4% s-au pierdut prin erodarea puterii de cumpărare din cauza inflației. În acest context, deficitul comercial a depășit 15 mld. EUR în primele 11 luni din 2019, cel mai mare nivel al ultimului deceniu, în condițiile în care importurile au crescut de peste două ori mai accelerat decât exporturile. Dezechilibrele macroeconomice sunt accentuate de cel mai mare risc, respectiv adâncirea deficitului fiscal până la 37 mld. RON în primele 11 luni ale anului anterior, cel mai mare nivel al ultimului deceniu. Am înșiruit toate aceste cifre pentru a evidenția caracterul prociclic al stimulării consumului, strategie nesustenabilă deoarece este însoțită de accelerarea inflației, deprecierea monedei naționale și accentuarea deficitelor gemene (comercial și fiscal). De aceea, frânarea consumului devine inevitabilă în următorii doi ani, cele mai optimiste perspective indicând un avans anual de 3%-4%, la jumătate față de ritmul înregistrat în ultimii doi ani (6%-7%)”, a adăugat Iancu Guda, Services Director, Coface România.
