De la Festivalul de Film de la Berlin românii au numai amintiri plăcute: Călin Peter Netzer (2013, Poziţia Copilului) şi Adina Pintilie (2018, Nu mă atinge-mă) au fost recompensaţi cu Ursul de Aur, Florin Şerban (2010, Eu când vreau să fluier, fluier) a primit Marele Premiu al Juriului, iar Radu Jude (2015, Aferim!) a fost distins cu Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor.
Astfel încât premiul pentru regie, la secţiunea Encounters, obţinut de Cristi Puiu pentru Malmkrog, vine ca o completare firească. Pelicula lui Puiu este caracterizată de The Guardian ca ”un film frust, auster şi cerebral” şi reprezintă un adevărat pariu pe care regizorul român l-a câştigat, având în vedere genul de filme care se bucură de căutare în ultima vreme.
E drept, Berlinala este un festival aparte, la care ai mai multe şanse să întâlneşti filme de artă sau de idee decât la Oscar, de exemplu, dar cu toate acestea şi acolo există riscul de a te situa contra curentului şi, deşi nu sunt fan Cristi Puiu (realizările sale ”Marfa şi banii” sau ”Moartea domnului Lăzărescu” nu au fost tocmai pe gustul meu), sunt primul care aplaud această reuşită şi mai ales curajul de a ”ieşi în faţă” cu un film, inspirat de o lucrare a filosofului rus Vladimir Soloviov, care este posibil să nu fie înţeles de public. Am văzut trailerul şi pare într-adevăr o realizare de o distincţie şi o savoare speciale, o realizare ce denotă atingerea unei maturităţi artistice depline.
Nu vă atingeţi-vă…
Marele Premiu Ursul de Aur ajunge la Mohammad Rasoulof, pentru drama There is No Evil, care prezintă patru povești interconectate despre măsura în care libertatea individuală poate fi exprimată într-un regim tiranic. Aş vrea să menţionez că publicaţia Deadline, preluată de Cinemagia, semnalează că ”Este a doua oară, în decursul a cinci ani, în care premiul cel mare de la Berlin ajunge la un regizor iranian aflat în incapacitatea de a părăsi ţara natală, din cauza regimului” (după Jafar Panahi, premiat în 2015 pentru filmul ”Taxi”). Fără a putea să mă pronunţ deocamdată asupra calităţii filmului, sunt sigur că membrii juriului sunt mult mai autorizaţi să o facă, remarc totuşi (coroborat şi cu comentariile negative care au circulat în această perioadă la adresa fondatorului festivalului, Alfred Bauer, despre care presa germană dezvăluie că ar fi avut legături cu partidul nazist) că există o tentă de politizare şi aici, s-au strecurat anumite elemente care cred că ar trebui să fie tangenţiale. Sincer, consider că politica ar trebui să conteze mult mai puţin într-un festival de artă.
Au fost proiectate 340 de filme din 71 de ţări; doar 18 filme reprezentând 18 ţări au concurat pentru ”Ursul de Aur”.
Iată, potrivit indiewire.com, câteva dintre principalele premii acordate de juriul prezidat de celebrul actor britanic Jeremy Irons:
Ursul de Aur: ”There is no Evil”, Mohammad Rasoulof.
Marele premiu al juriului Ursul de Argint: ”Never Rarely Sometimes Always”, Eliza Hittman.
Ursul de Argint pentru cel mai bun regizor: Hong-San soo, ”The Woman Who Ran”.
Ursul de Argint pentru cel mai bun actor: Elio Germano, ”Hidden Away”.
Ursul de Argint pentru cea mai bună actriţă: Paula Beer, ”Undine”.
Ursul de Argint pentru cel mai bun scenariu: Fabio d’Innocenzo şi Damiano d’Innocenzo, ”Favolacce”.
Premiul special Ursul de Argint: Benoît Delépine şi Gustave Kervern, ”Delete History”.
Cel mai bun regizor la secţiunea ”Encounters”: Cristi Puiu, ”Malmkrog”.
Ursul de Aur pentru cel mai bun scurtmetraj: Keisha Rae Witherspoon, ”T”.
Premiul Juriului Ursul de Argint pentru scurtmetraj: Rafael Manuel, ”Filipiñana”.
sursa foto. https://rove.me/to/berlin/berlinaleberlin-international-film-festival credits sebaso
