Un colectiv de 600 de medici și personal medical îngrijitor au formulat plângere penală împotriva primului ministru al Franței, Edouard Philippe, și a fostului ministru al Sănătății, dna Agnès Buzyn, pentru „minciună de stat” în gestionarea crizei provocate de epidemia de coronavirus. Plângerea a fost depusă la Curtea de Justiție a Republicii, unicul for abilitat să judece acte comise de membri ai guvernului în exercițiul funcțiunii.
Concret, reclamanții ii acuză pe dna Agnès Buzyn și pe Edouard Philippe că nu au luat măsurile necesare pentru frânarea sosirii epidemiei de coronavirus în Franța, deși aveau cunoștință de pericol. Scandalul legat de lipsa măștilor de protecție a fost primul declanșator al demersului în justiție. „Măștile sosesc”, le-a comunicat guvernul în luna februarie „și ei au crezut”, povestește Fabrice Di Vizio, avocatul colectivului de medici reclamant. „La începutul lunii martie, când au înțeles că nu vor avea măștile promise, li s-a spus că nu au nevoie de ele… În realitate, spune avocatul, era o minciună, deoarece adevărul era că nu existau stocuri. Colectivul de medici a sesizat atunci, pentru prima oară, justiția. Tribunalul administrativ a fost sesizat la 4 martie. Înaintea audierii, guvernul a promis furnizarea efectivă a măștilor de protecție. Numai că ele au venit în cantitate insuficientă. Furia personalului medical îngrijitor a fost și mai mare când au descoperit că o întreprindere franceză producea măști, dar. pentru Ministerul britanic al Sănătății, care făcuse din timp o comandă în Franța.
Cum s-a ajuns la Curtea de Justiție a Republicii
Detonatorul plângerii penale depuse la 19 martie la Curtea de Justiție Republicană a fost un interviu acordat ziarului „Le Monde”de dna Agnès Buzyn, fosta ministru al Sănătății (împinsă pe ultima sută de metri să candideze la postul de primar al Parisului din partea partidului En Marche al lui Emmanuel Macron în primul tur de scrutin de acum două săptămâni), în care cu seninătate a spus că domnia sa știa de pericolul ce avea să vină, că l-a informat pe primul ministru, dar nu a mai făcut nimic pentru preîntâmpinarea crizei. Potrivit avocatului colectivului de medici care au depus plângerea penală, „este indispensabilă o anchetă penală pentru a se cunoaște amploarea informației ascunsă francezilor și a se determina responsabilitățile fiecăruia în acest fiasco sanitar”. Avocatul cere în special percheziționarea serverelor ministerului”.
Pentru moment, plângerea penală este studiată de o Comisie specială care are posibilitatea să o claseze sau să o transmită Comisiei de instrucție pentru a declanșa ancheta penală. Plângerea vizează articolul 223-7 din Codul Penal care prevede că cel care se abține în mod voluntar de la a lua sau a provoca adoptarea de măsuri care să permită – fără risc pentru el sau terți – combaterea unui sinistru de natură a crea un pericol pentru securitatea unor persoane, este pasibil de o pedeapsă cu inchisorea de doi ani și 30.000 euro amendă.
Ce ar fi trebuit să facă guvernul?
Grupul de medici care au depus plângerea penală de mai sus susțin că ar fi trebuit acționat mai rapid, încă din 30 ianuarie, când OMS a calificat epidemia stare de urgență pentru sănătatea publică la nivel internațional. Concret, guvernul ar fi trebuit să creeze stocuri de protecție (măști, bluze, ochelari, mănuși …) , să achiziționeze teste medicale în cantități importante și să urmeze recomandările OMS, respectiv să procedeze la depistarea sistematică a contaminaţilor. O tehnică, spun medicii reclamanți, care ar fi permis reperarea și izolarea persoanelor asimptomatice, știind că la cinci purtători poate exista un bolnav. „Așa s-a procedat în Coreea de Sud și putea fi un exemplu pentru Europa”, a spus avocatul Fabrice Di Vizio.
By
Amélie Tsaag Valren – Own work, CC BY-SA 4.0,
https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=68136557