În ultimele două luni, volatilitatea raportului euro/leu s-a rezumat la culoarul 4,82 – 4,84 lei, în condițiile în care banca centrală a monitorizat constant orice tentativă de împingere a euro peste pragul de 4,85 lei.
Însă în aceste zile se observă o decuplare a leului de la evoluția altor monede din regiune, care cunosc aprecieri față de euro. Astfel, cotația oficială a celei poloneze a coborât miercuri la 4,4378 zloți, de la 4,5693 zloți la jumătatea lui mai. La rândul ei, moneda maghiară cobora la 349,25 forinți de la 354,33 forinți, valoare atinsă în 14 mai.
Aprecierea acestora vine pe fondul unei creșteri a apetitului pentru risc, apărut după anunțurile făcute de două companii americane privind testarea unor vaccinuri anti-Covid 19, dar și a planului franco-german în valoare de 500 miliarde euro pentru relansarea economiei din zona monedei unice. Un semnal pozitiv a fost dat și de încrederea mediului de afaceri german în ceea ce privește revenirea la normal a economiei, așa cum o reflectă indicele Ifo care a crescut de la minimul istoric de 74,2 puncte din aprilie la 79,5 puncte în această lună.
La noi, euro se apropie rapid de maximul istoric de 4,8448 lei atins în 17 martie. Miercuri, cursul a urcat de la 4,8415 lei la 4,8432 lei, într-o ședință în care tranzacțiile se realizau în culoarul 4,841 – 4,846 lei.
Actuala depreciere a leului poate fi pusă pe seama faptului că, la finalul săptămânii viitoare, agenția Standard & Poor’s urmează să anunțe dacă menține același rating pentru România.
O modificare a acestuia echivalează cu o nouă creștere a dobânzilor la care se poate împrumuta România, ceea ce ar pune o și mai mare presiune pe leu.
Această perspectivă face ca la multe case de schimb valutar bancare cotațiile de vânzare să depășească nivelul de 4,9 lei.
