58% dintre IMM-uri mai au bani de supraviețuire pentru 1-2 luni

Al doilea val al pandemiei de COVID și noile restricții impuse de autorități au afectat și mai puternic economia românească, în principal sectorul IMM-urilor, acolo unde problemele financiare s-au acutizat. 58% dintre reprezentanții companiilor, chestionate într-un nou barometru Sierra Quadrant, afirmă că mai au fonduri disponibile numai pentru 1-2 luni.
Luna noiembrie a adus, din păcate, o accentuare a problemelor din economia românească, pe fondul dificultăților generate de pandemie. Scăderea vânzărilor, accentuarea blocajului financiar și, în general,
contracția la nivel de business și consum, au influențat în mod semnificativ finanțele companiilor, mai ales a celor mici și mijlocii, arată concluziile noului barometru Sierra Quadrant, parte a programului de monitorizare a stării economiei dezvoltat de compania de administrare a afacerilor.
Potrivit rezultatelor cercetării, realizată în perioada 10-15 noiembrie 2020 împreună cu compania de consultanță Frames, cei mai mulți dintre investitori au ajuns la fundul sacului.
Întrebați despre situația disponibilului financiar din prezent, 58% dintre respondenți au indicat că au fonduri disponibile pentru 1-2 luni. 22% estimează că banii din firmă le ajung pentru 2-4 luni, 8% nu dispun de lichidități și numai 12% au la dispoziție finanțare pentru un termen mai mare de 4 luni.
,,Nu este exclus ca în prima parte a anului viitor să asistăm la un număr foarte ridicat de cazuri de insolvență și concordat preventiv, pe fondul provocărilor majore din economie”, afirmă Ovidiu Neacșu, asociat coordonator Sierra Quadrant.
Cei mai mulți dintre respondenți au declarat că au ajuns în această situație ca urmare a scăderii vânzărilor (61%), accentuării blocajului financiar (14%), reducerii creditului furnizor (12%) și accesului limitat la finanțarea bancară (8%). 5% dintre manageri au indicat alte cauze.
,,Lipsa banilor, sângele economiei, reprezintă marea problemă într-o economie firavă, cu peste 80% dintre companii aflate în zona supraviețuirii. Accesul la finanțare a devenit tot mai dificil, iar programul IMM Invest nu a reușit să acopere decât în mică măsură foamea de bani a firmelor, mai ales că acesta s-a adresat în principal firmelor bancabile. Întârzierea programului de finanțare pentru capital de lucru și investiții, de 1 mld. de euro, vină să pună presiune pe situația multe companii care ar putea fi salvate”, afirmă Neacșu.
Ce măsuri au luat firmele pentru a-și echilibra bugetele și a evita insolvența și falimentul? Potrivit barometrului, principala măsură a vizat reducerea costurilor de funcționare.
Dincolo de amânarea plății taxelor la stat, invocată de 21% dintre oamenii de afaceri, cei mai mulți (41%) au redus costurile logistice (renegocierea chiriilor pentru spații de lucru, transport, reducerea
facturilor la utilități, funcționarea birourilor etc.), 27% și-au schimbat politica de preț, iar 9%  au recurs la optimizarea schemelor de personal. 2% au menționat alte soluții.
Întrebați ce vor face dacă vor ajunge la fundul sacului, un număr semnificativ de investitori (43%) au menționat concordatul preventiv drept soluție pentru menținerea pe linia de plutire a companiei. 23% ar intra în insolvență, iar restul au menționat alte soluții precum finanțarea din resurse proprii sau falimentul direct al afacerii.
,,Concordatul preventiv reprezintă o procedură optimă pentru redresarea unei companii aflată în pericol de insolvenţă, în vederea acoperirii în timp cât mai scurt şi în proporţie cât mai mare a datoriilor accumulate şi cu scopul evitării procedurilor de faliment”, explică specialiștii.

Ce urmează în 2021?

De la precedenta ediție a barometrului Sierra Quadrant, din datele analizate reiese că tot mai mulți manageri au realizat faptul că, fără o restructurare a companiei, este puțin probabil ca business-ul să supraviețuiască în 2021, dincolo de încheierea sau nu a pandemiei de COVID.
Față de precedenta consultare, managerii par mai focusați pe digitalizarea activităților companiilor, menționată de 26% dintre respondenți (12% la precedentul sondaj), pe reconfigurarea liniilor de
credit furnizor (41% față de 29%) și pe reconfigurarea ofertelor (31%).
Alte măsuri avute în vedere în 2021 vizează continuarea scăderii cheltuielilor de funcționare (17%), reduceri de personal (11%) și alte măsuri (8%). ,,Focusul, în 2021, va fi pe regândirea relațiilor contractuale la nivelul economiei. Vedem situația din HORECA, acolo unde este nevoie de o flexibilizare a contractelor de furnizare de servicii, la fel și în
zona de food (supermarketuri, hipermarketuri etc.) acolo unde accesul producătorilor români este în continuare dificil, iar condițiile financiare sunt, de cele mai multe ori, mai stricte pentru firmele mici
decât pentru importatori. În multe domenii este nevoie de o regândire a relațiilor economice, pe baze mult mai flexibile, ușor de adaptat vremurilor în care trăim și noii realități economico-financiare”, afirmă Ovidiu Neacșu.

Întrebați care sunt principalele provocări pe care le văd în 2021, cei mai mulți respondenți s-au arătat îngrijorați, cum era de așteptat, de efectele pandemiei (63%), 21% au indicat provocările de ordin fiscal
(taxe,impozite), iar 11% au menționat fluctuația cursului euro. Pe lista provocărilor s-au mai aflat accentuarea blocajului financiar, situația de pe scena politică și problemele din piața forței de muncă.
,,În 2021, principala preocupare, cel puțin în prima parte a anului, o va reprezenta evoluția pandemiei, cu efectele sale greu de anticipat”, arată concluziile barometrului.
,,Un nou posibil shut-down, semnalat de  mulți dintre interlocutori, ar urma să reprezinte o lovitură decisivă pentru multe dintre business-urile românești. Semne de întrebare ridică și scena politică,
existând incertitudini legate de politicile economice ale noului guvern, de deciziile de ordin fiscal (potențiale creșteri de taxe și impozite), de efectele restructurării aparatului public”, se mai arată în document.

Cum facem business în 2021

Potrivit analiștilor de la Sierra Quadrant, ajustarea planurilor pentru 2021 trebuie sa plece de la reevaluarea conditiilor pietei si a implicatiilor pe termen lung.
,,Abordarea de tip – așteptăm și vom vedea ce facem – trebuie înlocuită cu măsuri stricte de control financiar. Gestionarea activă a liniilor de finanțare,  eliberarea sumelor suplimentare din bilanț, în general reechilibrarea costurilor pe baza previziunilor revizuite ale veniturilor alături de reconsiderarea investițiilor vor ajuta cel mai bine companiile, indiferent de cat dureaza epidemia”, spun aceștia.

Deblocarea banilor din active non-core business, precum terenuri, depozite, spatii comerciale, autovehicule sau echipamente pentru funcții secundare, evitarea cheltuielilor care nu țin de esența business-ului alături de analiza performanței clienților, de la cei rau-plătnici la cei neprofitabili, trebuie sa fie, de asemenea, în focusul managerilor, indiferent de domeniul de activitate.
,,Managerii trebuie să acționeze cu un optimism moderat. Da, ieșirea din zona pandemiei, cel mai probabil din a doua parte a anului, va genera un reviriment economic. Oamenii vor încerca să facă tot ce n-au putut în 2020, însă trebuie avut în vedere faptul că situația va fi una instabilă. Astfel că firmele vor trebui să își flexibilizeze semnificativ contractele cu partenerii, să își coreleze costurile aferente cu volumul de activitate și indicatorii de performanță variabilă, în esență să manifeste prudență. Nu în ultimul rând, să apeleze cu încredere la profesioniștii în reorganizarea companiilor, cei
în măsură să le ofere soluțiile menite să exploateze și potențialul creat de noua realitate economică”, a mai declarat Ovidiu Neacșu.

În privința resurselor umane, experții în reorganizarea companiilor spun că este esențială dezvoltarea unei politici de securizare a angajaților și colaboratorilor experimentați, a celor care aduc valoare
business-ului în condițiile în care tot mai multe firme vor ieși la ,,vânătoare” de talente, pe fondul relansării activității.
,,În 2021, problemele de finanțare ale companiilor, mai ales din zona investițională, ar putea fi rezolvate în parte prin accesarea fondurilor europene puse la dispoziția României. Rămâne însă de văzut dacă
autoritățile vor reuși să simplifice modul de accesare, în așa fel încât rata de absorbție să crească de la nivelul codaș din ultimii ani”,  se mai precizează în concluziile analizei Sierra Quadrant.
Barometrul privind starea economiei, efectuat de compania de consultanță Frames și Sierra Quadrant, a fost realizat în perioada 10-15 noiembrie 2020, prin chestionare online, telefonic şi email, pe un eşantion reprezentativ de 300 de firme din diverse domenii de activitate, de la comerţ, la servicii financiare, agricultură, energie, confecţii, IT etc.
La barometru au răspuns, în total, 1232 de persoane. Profilul respondenților a fost reprezentat de antreprenori, manageri de companii, middle si top management, cu studii superioare, 58% bărbați și 42% femei, cu o vârstă medie de 45 de ani.