Oamenii de afaceri sunt nemulțumiți de alocările propuse prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Mediul de afaceri susține că alocările pentru antreprenoriatul privat sunt mai mici acum și că finanțările europene vor ajunge, în principal, la firme și instituții de stat.
Noua propunere a Planului Național de Redresare și Reziliența (PNRR) a generat reacții din partea mediului de afaceri. Camera de Comerț și Industrie (CCI) Dolj a transmis care sunt opiniile mediului de afaceri legate de noua propunere a PNRR.
“Mediul de afaceri este nemulțumit de alocările din PNRR, pentru mediul privat, deoarece: suma alocată mediului privat scade de la prima variantă a PNRR, de la 3,8 la 2,4 miliarde euro. Adică o scădere de aproximativ 40%, în condițiile în care evaluarea nevoilor mediului privat era de minimum 5 miliarde de euro (3 miliarde din granturi și 2 miliarde din fonduri rambursabile)”, informează CCI Dolj.
Mai mulți bani către firmele de stat
Președintele CCI Dolj, Gabriel Vlăduț, a menționat, pentru GdS, că în actuala structură a PNRR, cei mai mulți bani europeni vor ajunge către firme de stat. Iar mediul privat va fi, în continuare, subfinanțat.
“Inițial, Comisia Europeană recomandase că dezvoltarea cu acești bani europeni să se facă de jos în sus, de la firmele mici către cele mari. Însă la noi, la nivel național nu s-a ținut cont de firmele private. În acest nou Plan de Reziliență, IMM-urile private au de suferit. Mai mulți bani vor ajunge la firmele de stat decât la firmele private”, a precizat Gabriel Vlăduț, președintele CCI Dolj.
Mediul de afaceri se plânge de faptul că multe IMM-uri nu sunt bancabile. Astfel, nu vor avea acces la finanțări. “Întreagasumă (pe PNRR – n.r.) merge pe instrumente financiare, structura economiei românești arătând că numai 3 din 10 IMM-uri sunt bancabile. Avem zeci de mii de IMM-uri afectate de această criză, care au fost închise, care au nevoie de recâștigarea competitivității, ale căror venituri au fost profund afectate și nu din cauza lor”, se arată în punctul de vedere al mediului de afaceri, transmis catre GdS prin intermediul CCI Dolj.
Reprezentanții firmelor private mai spun că 4% din sumele propuse pe PNRR spre BEI și nu spre structura națională a FNGCIMM, “capabilă să implementeze instrumente financiare. Vezi IMM Invest”, susțin antreprenorii din mediul privat.
Lipsesc programele pentru crearea de start-up-uri
Există și alte nemulțumiri ale firmelor private, referitoare la noua formă propusă a PNRR. Antreprenorii susțin că “lipsesc cu totul programele pentru start-up-uri, mai ales după o perioadă în care s-au închis masiv firme. Ideea start-up-urilor inovative a dispărut complet”, se arată în informarea CCI Dolj.
Ce presupune noul PNRR
Varianta de PNRR propusă de Guvernul Câțu se structurează pe mai mulți piloni de investiții. Se observă că pe mulți dintre acești piloni pot aplică firme de stat și/sau instituții publice. Unele secțiuni sunt destinate mediului privat de afaceri.
Pilonul I, “Tranziția verde”, presupune investiții de protejare a mediului (investiții în apă, canalizare, păduri, perdele forestiere, colectare de deșeuri, transport feroviar verde, energie regenerabilă etc.)
Pilonul II investițional este denumit “Transformarea digitală”. Acesta presupune investiții în cloud guvernamental și interconectare digitală în administrația publică, 5G etc.
Pilonul III investițional propus pe noul PNRR se numește “Creștere inteligență”. Pot fi accesați bani pentru investiții în „Reforma sistemului de pensii și reforme fiscale”, în “Investiții și instrumente financiare pentru sectorul privat și reforma companiilor de stat”, în “Învățământ dual, tehnic și profesional”, în “Cercetare, Dezvoltare și Inovare”, “Dezvoltarea infrastructurii de gaz natural în amestec cu hidrogen și alte gaze verzi”. Urmează “Industrii creative”, unde ar putea aplică firmele private. O altă componentă este destinată “transportului rutier și autostrăzilor”.
Pilonul IV investițional se numește “Coeziune socială și teritorială”. Pilonul V se intitulează “Sănătate și reziliența economică, socială și instituțională”. Pilonul VI investițional este destinat “Politicilor pentru generația următoare, copii și tineri”.
