Ediţia la zi a Monitorului educaţiei şi formării realizat de Comisia Europeană arată că România e departe de ţintele Strategiei Europa 2020 în domeniu. Există indicatori la care suntem ultimii în Europa, fără să fi progresat de ani de zile (reducerea abandonului şcolar), la care regresăm (participarea adulţilor la învăţare pe tot parcursul vieţii), la care abia acum am atins nivelul la care media Uniunii Europene se găsea cu ani în urmă (angajabilitatea generală a absolvenţilor în economie). Avem cei mai puţini absolvenţi de studii superioare din Europa, tocmai în categoria de vârstă faţă de care sunt cele mai mari aşteptări inovatoare: 30-34 de ani. În ansamblu, la nivel de sistem educaţional, România a rămas între ultimele trei ţări (cu Bulgaria şi Portugalia) care încă nu au atins niciuna din ţintele europene din orizontul anului 2020.
Obiectivele Strategiei Europa 2020 pentru educaţie şi formare sunt în număr de şase: 1. reducerea ponderii persoanelor care părăsesc timpuriu sistemul de educaţie şi formare sub 10%; 2. atingerea unui nivel de educaţie şi formare terţiar la categoria de vârstă 30-34 de ani de 40%; 3. atingerea unui nivel de cuprindere în sistemul de educaţie şi îngrijire a copiilor de vârstă mică în proporţie de 95%; 4. reducerea ponderii absolvenţilor de şcoală de nivel general cu rezultate slabe la lectură, matematică şi ştiinţă sub 15%; 5. atingerea unei rate de angajabilitate a absolvenţilor recenţi de 82%; 6. cuprinderea adulţilor la învăţare pe tot parcursul vieţii în proporţie de 15%.
Faţă de 2014, nu am progresat deloc în privinţa reducerii abandonului şcolar: ne mneţinem la 18,1%, în timp ce Uniunea Europeană la nivel mediu s-a apropiat mult de ţinta pentru 2020, atingând 10,6%, obiectivul fiind 10%. Este vorba despre abandonul la nivelul pregătirii şcolare generale şi obligatorii, la vârsta de 18-24 de ani. Produs în acest moment al presupusei deveniri a individului, are de fapt efectul unei abandonări a formării profesionale, a studiilor la nivel ceva mai înalt şi de acolo, la nivel superior. Este firesc în acest condiţii să înregistrăm şi cea mai mică pondere din UE a absolvenţilor de studii superioare în categoria de vârstă 30-34 ani: 26,3%, în timp ce restul Europei a atins, practic, ţinta prevăzută, pentru că a ajuns la 39,9%, ţinta pentru 2020 fiind 40%.
În acelaşi timp, îmbucurător este că crescut semnificativ angajabilitatea în diferite sectoare economice a absolvenţilor din segmentul 20-34 de ani: creştere generală de aproape zece procente în patru ani, adică dublu faţă de ritmul mediu european. Creşterea angajabilităţii se manifestă cel mai mult la categoria absolvenţilor de studii superioare. Aici România a depăşit media de angajabilitate a UE, atingând 87,4%. Ţara noastră se menţine sub nivelul ţintei europene de angajabilitate generală, care este de 82%, menţinerea de acest fel dovedind încă o dată deficitul de lucrători mediu calificaţi.
Cu totul insignifiantă se menţine participarea adulţilor (25-64 ani) la programe de formare continuă: abia 1,1%, la acest capitol România înregistrând un regres faţă de nivelul atins în 2014, care fusese de 1,5%. În aceste condiţii, obiectivul european de cuprindere în formare pe tot parcursul vieţii a 15% din persoanele adulte nouă ni se arată a fi la distanţă astronomică.
Obiectivul la care sistemul nostru educaţional se dovedeşte în progres consistent este educaţia şi îngrijirea preşcolarilor. Cuprinderea aici este de 88,2%, după un progres în ultimii ani superior ritmului de creştere european: 1,8% faţă de nivelul din 2014, în timp ce creşterea medie europeană a fost de 1,1%. Eventualul entuziasm la constatarea că, în sfârşit, „stăm ceva mai bine” la un capitol se cuvine să fie temperat, pentru este capitolul unde media europeană era deja avansată şi depăşse încă din 2017 ţinta pentru 2020: a atims 95,3%, ţinta fiind 95%.
Monitorul educaţiei şi formării al Comisiei Europene conchide în ceea ce priveşte România că, deşi în 2016 „a înregistrat cea mai mare creştere a cheltuielilor pentru educaţie, „alocarea din PIB a fost de 3,7%, în continuare unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană”. Media alocării pentru educaţie în UE este de 4,7% din PIB.