Caută pe site
Publică anunț în ziar
curierul-national-logo Logo-Curierul-National-Blck
Publică anunț în ziar
  • Actualitate
  • Economie
    • Agricultură
    • Asigurări
    • Auto
    • Companii
    • Construcții
    • Energie
    • Finanțe și Bănci
    • Fiscalitate
    • HR
    • Imobiliare
    • IT
    • Retail
    • Transporturi
    • Turism
  • Extern
  • Politic
  • Cultură și Educație
  • Sport
  • Opinii
Reading: Şcoala Capitalei în anul Centenarului
Distribuie
Curierul NationalCurierul National
Search
  • Actualitate
  • Economie
  • Extern
  • Opinii
  • Politic
  • Sport
  • Salvate
  • PUBLICAȚIA
    • Despre noi / Contact
    • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Redacția
Have an existing account? Sign In
Follow
Cultură și Educație

Şcoala Capitalei în anul Centenarului

Florin Antonescu
Autor
Florin Antonescu
Publicat 29 octombrie 2018
Distribuie
scoala-1
Sursa foto: Banul Botosanean

În Bucureşti învaţă 10% dintre elevii ţării. Cele şase sectoare ale Bucureştilor echivalează cu şase judeţe din punctul de vedere al sistemului educaţional. De aceea, starea învăţământului bucureştean este decisivă pentru întregul învăţământ românesc. Pe deasupra, şcoala Capitalei anul acesta are valoare de reper pentru că dă imaginea unei stări într-un moment de referinţă: România la Centenarul Marii Uniri.  

În anul şcolar încheiat în vara acestui an, învăţământul bucureştean a cuprins 247.734 de elevi şi de preşcolari, în 420 de unităţi, după cum arată Raportul privind starea învăţământului pentru anul şcolar 2017-2018 realizat de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti (ISMB).

Vârful numeric al populaţiei şcolare din Capitală s-a situat la ciclul primar – 83.364 de elevi,  urmat de liceu – 62.076deelevi, gimnaziu – 56.628 deelevi. La nivelul formelor de învăţământ care asigură calificare profesională, au fost 1816 elevi în învăţământul profesional şi 3230 de elevi, în învăţământul postliceal. De asemenea, învăţământul special a cuprins 537 de elevi în şcoli profesionale şi 84 de elevi în învăţământul postliceal. Ponderile elevilor din învăţământul profesional şi postliceal de masă reprezintă abia câte 1% din totalul populaţiei şcolare a Capitalei. Altfel spus (asumând şi o doză de speculaţie), diverse ramuri economice producătoare nu se vor putea baza într-un viitor foarte apropiat ca forţă de muncă calificată în Bucureşti decât pe câte un procent din oferta actualei generaţii. De altfel, raportul ISMB semnalează între punctele slabe reieşite din analizarea situaţiei din anul şcolar 2017-2018 „dezinteresul absolvenților de gimnaziu și a (sic!) familiilor acestora pentru continuarea traseului educational în învățământul profesional și tehnic, în vederea dobândirii unei meserii care să le garanteze inserția profesională la absolvirea liceului/școlii profesionale”. Inspectorul şcolar general adjunct Sergiu Vasile Moga, profesor cu expertiză solidă în zona formării profesionale a tinerilor, semnala cu ocazia expunerii părţii respective din raportul anual al ISMB numărul mic de elevi din învăţământul tehnologic. Aprecierea sa este că orientarea şcolară şi profesională trebuie începută de la clasele a şasea-a şaptea şi urmată consecvent, ceea ce se face de obicei în clasa a opta, la sfârşitul gimnaziului, dovedindu-se tardiv. Altfel, între ţintele strategice de actualitate reiterate de inspectoratul şcolar al Capitalei se regăseşte „promovarea învăţământului profesional şi tehnic şi corelarea ofertei educaţionale cu cerinţele economiei naţionale, în vederea unei bune inserţii sociale a absolvenţilor”.

În acelaşi timp, numărul liceelor din Bucureşti este în creştere: au fost 41 în anul şcolar 2010-2011, în acest moment sunt 50, numărul colegiilor naţionale/ tehnice/ economice fiind în anul şcolar 2017-2018 mai mare cu 10,4% faţă de anul şcolar 2010-2011. Dezvoltarea în acest sens poate fi corelată cu observaţia din acelaşi raport al inspectoratului şcolar privind „creșterea numerică a populației școlare care provine din zona metropolitană a capitalei (orașele și comunele din Ilfov) și care pune presiune pe capacitatea de școlarizare a unora dintre unitățile de învățământ din București”.

Dincolo de organizare, de cerere şi ofertă, se află resursa umană care dă valoare şcolii în folosul beneficiarilor. Din acest punct de vedere, este de remarcat că în Bucureşti problema asigurării necesarului de cadre didactice calificate este la această oră practic rezolvată: „98,26%, la începutul anului școlar (procent care a crescut pe parcursul anului școlar). Din cele 273 de cadre didactice care nu au avut studii corespunzătoare postului solicitat, 156 aveau studii superioare finalizate, 55 erau în curs de calificare și 62 studii medii”. Despre calitate şi stabilitate profesională vorbeşte şi faptul că pe 16.854,39 norme/ posturi didactice, în anul şcolar 2017-2018 au fost încadraţi în norma de bază 11.591,99 titulari. În ansamblu, cochide prof. Ioana Mihaela Neacşu, inspector şcolar general, este că, pentru toţi beneficiarii, „Inspectoratul Școlar al Municipiului București este o instituție care asigură garanția unui sistem educațional de calitate și o dimensiune europeană a actului educațional”.

Distribuie articolul
Facebook Whatsapp Whatsapp LinkedIn Reddit Telegram Email Copy Link Print
Distribuie
Articolul anterior imagine vlad Fantasma Games se alatura YGS Masters
Articolul următor PitechPlus finalizează prima achiziție pe piața din România și analizează oportunități de extindere la nivel local și internațional
Niciun comentariu

Lasă un răspuns Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

-Publicitate-
Ad imageAd image

Ultimele articole

A doua instalație STATCOM din Rețeaua Electrică de Transport, finanțată prin Fondul pentru Modernizare, a fost energizată în Stația Bradu
Energie
Preluarea Silicon Laboratories Inc. de către Texas Instruments Incorporated, în evaluare
Companii
Autoritățile bulgare închid temporar Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse
Actualitate

RSS Știri Financiare

  • Câți bani face anual un freelancer român? Veniturile au crescut cu peste 27%
  • Jumătate dintre români vor să meargă la concerte și festivaluri, dar prețul îi îngrijorează
  • Câți bani a făcut Lidl în România anul trecut? Compania va reinvesti întreg profitul
  • Noul Fiat 500 Hybrid a ajuns în România. Cât costă?
Cultură și Educație

România este parte a raportului anual OCDE „Education at a Glance” pentru al treilea an consecutiv

3 minute
Cultură și Educație

Program complet fARAD #12. O ediție despre PROPAGANDĂ cu 5 zile de proiecții, evenimente speciale, dezbateri și Q&A-uri cu invitați speciali

5 minute
crime scene
Cultură și Educație

De ce sunt cărțile polițiste atât de populare

4 minute
Cultură și Educație

Despre taina fericirii în familie cu Părintele Vasile Ioana și invitații săi

2 minute
favicon curierul national favicon curierul national
  • EDIȚIA DIGITALĂ
  • ABONAMENT DIGITAL
  • PUBLICĂ ANUNȚ ÎN ZIAR
  • CONTACTEAZĂ-NE

PUBLICAȚIA

  • Despre noi
  • Publicitate
    • Fonduri Europene
    • Anunțuri Mică Publicitate
    • Advertorial
  • Redacția
  • Contact

ȘTIRI

  • Actualitate
  • Extern
  • Cultură și Educație
  • Politic
  • Sport
  • București

BANI

  • Economie
  • Companii
  • IT
  • Agricultură
  • Energie
  • Fiscalitate
  • Imobiliare
  • Turism

PARTENERI

  • B1 TV
  • Gazeta de Sud
  • Money Buzz!
  • Știrile de Azi
  • Goool.ro
  • Bucharest Daily News
  • Slatina Buzz!

BUN DE AFACERI, DIN 1990

Welcome Back!

Sign in to your account

Username or Email Address
Password

Lost your password?