Comunitatea medicală, științifică și academică, implicată la nivel local și global în lupta cu efectele consumului de produse din tutun și nicotină a primit cu încredere și speranță prevederile noului Plan European de Luptă Împotriva Cancerului, lansat în februarie 2021 de către Comisia Europeană.
Unul din pilonii centrali ai acestui plan este reducerea consumului de tutun până la 5% până în anul 2040.
De asemenea, Planul European de Luptă Împotriva Cancerului a stabilit modalitățile prin care se va atinge acest obiectiv, constând în aplicarea mult mai fermă a reglementărilor în domeniu și revizuirea reglementărilor existente, pentru a ține pasul cu ritmul apariției de noi modalități de livrare a tutunului și nicotinei către consumatorii europeni. Aceasta include revizuirea reglementărilor privind publicitatea produselor din tutun și nicotină, revizuirea reglementărilor privind fumatul în spațiie publice închise pentru a include noile produse din tutun și revizuirea reglementărilor privind taxarea acestor produse beneficiare actualmente de un regim de taxare inexistent sau preferențial. În iulie 2021, Organizația Mondială a Sănătății a prezentat opiniei publice Raportul Global de Progres al Luptei cu Consumul de Tutun. Pentru prima dată, acest raport a inclus date legate de noile produse pe bază de nicotină și riscul acestor produse pentru generația tânără. Directorul OMS a accentuat cu această ocazie nevoia de reglementări mai ferme, care să prevină inițierea utilizării acestor produse de către copii și tineri, cât și faptul ca 84 de țări ale lumii trebuie să adopte legislație strictă în acest sens.
România, alături de alte 181 de țări ale lumii, este semnatară a Convenției Cadru privind Controlul Tutunului, ratificată prin Legea nr. 332/2005. În octombrie 2018, cea de-a 8-a Conferință a Părților Convenției Cadru privind Controlul Tutunului a adoptat decizii prin care statele semnatare au ajuns la acordul că reglementarile privind produsele din tutun trebuie să fie aplicate în totalitatea lor conform prevederilor tratatului internațional, că trebuie extinse la noile produse din tutun, recomandând revizuirea legislațiilor naționale în acest sens.
În ciuda acestor direcții strategice concrete exprimate de către Planul European de Luptă Împotriva Cancerului și de către Organizația Mondială a Sănătății, membrii Inițiativei 2035 Fără Tutun au constatat cu surprindere că varianta de Plan Național de Combatere a Cancerului lansată de curând nu conține nici măcar una dintre aceste măsuri recomandate de către Comisia Europeană sau OMS.
Dimpotrivă, am constatat că planul include întregul capitol de prevenție a factorilor de risc pentru bolile netransmisibile abia ca al treilea obiectiv definit, in conditiile in care preventia ar trebui să fie prioritară.
Mai mult de atât, măsurile propuse (respectiv, promovarea unui stil de viață sănătos, pliante, conferințe) sunt în totală contradicție cu măsurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății ca fiind eficiente în reducerea consumului de tutun, existând numeroase date științifice care arată ineficiența lor în condiţiile în care sunt abordate izolat de măsurile de reducere a accesibilității și atractivității produselor din tutun. Un alt exemplu concret care arată nevoia de amendare a măsurilor prevăzute în plan este abordarea propusă legată de cancerul bronhopulmonar, aflat pe primul loc de ani de zile în România la sexul masculin, reprezentând o patologie cu legătură incontestabilă directă cu consumul de tutun în peste 90% din cazuri. Din varianta prezentată de plan lipsesc complet acțiuni concrete și dovedite de reducere a consumului de tutun precum-actualizarea legii antifumat cu aspecte care țin de reglementarea tutunului încălzit și țigării electronice, alocarea de fonduri suficiente și extinderea rețelei de cabinete de consiliere a fumătorilor sau introducerea în regim de urgență a atestatului de tabacologie.
După cum știm deja, pandemia COVID-19 a afectat în mod disproporționat persoanele care suferă de efectele devastatoare ale fumatului. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, fumătorii prezintă un risc crescut de boală severă in caz de infectie cu virusul SARS-CoV-2. Fumatul (inclusiv al ţigărilor electronice) slăbește sistemul imunitar, crește riscul de infecții respiratorii și este o cauză majoră a multor afecțiuni care cresc considerabil riscul de complicații severe ale COVID-19, cum ar fi bolile cardiovasculare si cerebrovasculare, BPOC și diabetul. Renunțarea la fumatul de orice tip reduce riscul complicatiilor COVID-19, precum si costurile de îngrijire pe termen scurt si lung a acestor pacienți.
După cum a afirmat de curând directorul general OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, “dacă tutunul ar fi fost un virus, atunci impactul lui ar fi fost demult denumit pandemie, iar lumea întreagă ar fi alocat toate resursele posibile pentru a îl opri.” COVID-19 a însemnat peste 40.000 de decese în România într-un singur an. Consumul de tutun înseamnă, în fiecare an, peste 36.600 de decese.
Acestea sunt cifre care arată atât rolul covârşitor pe care îl are consumul de produse din tutun și nicotină în producerea şi perpetuarea bolilor cronice în România cât și, în egală măsură, nevoia de politici ferme, consecvente și coerente de reducere a acestui impact devastator.
În septembrie 2016, societatea civilă, medicală și academică a României a adus în atenția factorilor de decizie, în prezența și cu susținerea Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, prima strategie națională integrată de reducere a consumului de tutun, 2035 – Prima generație fără tutun din România. Inițiativa este susținută în prezent de peste 350 de organizații neguvernamentale care au semnalat, în repetate rânduri, prevalența consumului de tutun în rândul copiilor români (de exemplu, faptul că 14,6% dintre copiii cu vârste între 13 și 15 ani au declarat că au fumat, iar 8,2% că au folosit țigarete electronice în ultimele 30 de zile. Obiectivul principal al strategiei este reducerea consumului de tutun la sub 5% din populația cu vârste cuprinse între 13-15 ani. Avem în vedere pentru România ca generația născută în 2017 să devină în 2035 prima generație liberă de această dependență cu efecte devastatoare.
Ca atare, ne exprimăm suprinderea că nici unul din elementele acestei strategii nu și-a găsit locul în varianta prezentată public a Planului Național de Combatere a Cancerului. Considerăm că este vital ca cetăţenii României, mai ales generațiile viitoare, să poată beneficia direct de o schimbare de paradigmă a prevenției în sănătatea publică, printr-o abordare sustenabilă și bazată pe dovezi științifice a factorilor de risc majori pentru bolile netransmisibile (alcool, alimentație deficitară, sedentarism, management insuficient al stresului sau somnului etc).
În acest context, ne manifestăm încrederea că varianta preliminară a Planului Național de Combatere a Cancerului va fi semnificativ revizuită în ceea privește măsurile pentru reducerea consumului de tutun, ținând cont de recomandările și opiniile comunității științifice și medicale.
Membrii Inițiativei 2035 Fără Tutun, reprezentând principalele organizații medicale, științifice, academice, de tineret și protejare a drepturilor copiilor, vă stau la dispoziție cu expertiza specifică necesară.
