Academia Română și Secretariatul de Stat pentru Culte au organizat joi, 10 februarie 2022, evenimentul „Ministerul Cultelor – 160 de ani“. Manifestarea a avut loc în Aula Academiei Române, începând cu ora 10, și a fost moderată de acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române.
În deschidere a luat cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și a fost citit mesajul ES Klaus Werner Iohannis, Președintele României, de către consilierul prezidențial Sergiu Nistor. Au rostit alocuțiuni Victor Opaschi, Secretarul de Stat pentru Culte, precum și conducătorii tuturor cultelor religioase din România.
Împlinirea a 160 de ani de la înființarea Ministerului Cultelor a fost marcată și de lansarea albumului filatelic cu același nume, în variantă bilingvă, română și engleză.
Atribuțiile Ministerului Cultelor sunt îndeplinite astăzi de Secretariatul de Stat pentru Culte, a cărui misiune este să faciliteze cetățenilor exercitarea libertății, garantând dreptul de organizare internă a cultelor religioase și repararea nedreptăților și abuzurilor practicate de regimul comunist, și recunoscând rolul cultelor religioase ca parteneri liberi ai statului pentru urmărirea unor interese sociale comune.
Data oficială a constituirii Ministerului Cultelor este considerată a fi ianuarie/februarie 1862, când, odată cu unificarea administrativă a Principatelor Române, a luat fiinţă Ministerul unic al Cultelor şi Instrucţiunii Publice, gândit ca o instituţie modernă, cu atribuţii bine conturate, care să gestioneze raporturile dintre stat și culte.
De la înfiinţare şi până în prezent, acest organism a purtat diferite denumiri, în funcţie de articularea instituţională a domeniului cultelor cu alte arii de politici publice: Ministerul Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Ministerul Cultelor şi Artelor, Ministerul Cultelor, Departamentul Cultelor, Ministerul Culturii şi Cultelor, Secretariatul de Stat pentru Culte.
În cei 160 de ani de existență, instituția a fost condusă de personalități marcante ale vieții culturale și științifice din România, între care și mulți membri ai Academiei Române, precum V.A. Urechia, Alexandru Odobescu, Dimitrie Bolintineanu, C.A. Rosetti, Titu Maiorescu, Vasile Conta, Take Ionescu, Petru Poni, Spiru Haret, Dimitrie A. Sturdza, I.G. Duca, P.P. Carp, Ion C. Brătianu, Simion Mehedinți, Octavian Goga, P.P. Negulescu, Vasile Goldiș, Nicolae Iorga, Dimitrie Gusti, Constantin Giurescu, Gheorghe Vlăduțescu, Răzvan Theodorescu. (Biroul de comunicare al Academiei Române)
