Rusia: Sancțiunile lovesc o economie deja fragilă

Sancțiunile economice impuse Federației Ruse după invazia Ucrainei sunt cele mai importante din istoria economică de după cel de Al doilea război mondial. Efectul lor nu se poate măsura însă doar prin intensitatea acestora, ci și prin capacitatea de rezistență și reacție față de sancțiuni a stării și potențialului economiei asupra cărora sunt impuse.

Un colos militar și o putere care exportă materii prime, Rusia suferă totuși de fragilități economice structurale.

Puterea militară rusă îi permite lui Vladimir Putin să impună un conflict asimetric rezistenței ucrainene, iar aceasta din urmă reușește, în ciuda transferurilor de arme occidentale, doar să încetinească avansul inamicului, fără a-l putea opri. Cu toate acestea, pe plan economic, consecințele numeroaselor sancțiuni internaționale împotriva Rusiei sunt de așteptat să fie devastatoare, adăugându-se la fragilitatea structurală a economiei sale. (vezi studiile publicate recent în ”Alternatives Economiques”, ”Trading Economics”, ”The Guardian”, ”The Heritage Foundation”, ”Contrepoints” ș.a)

La prima vedere, Moscova nu pare să fie lipsită de active economice. Țara este cel mai mare exportator mondial de grâu și gaze, al doilea mare exportator de țiței și a beneficiat de prețuri ridicate și de dependența europeană de hidrocarburi. Datoria sa publică este scăzută (17,5% la sfârșitul anului 2021), comerțul său cu țările non-occidentale a crescut, iar dependența sa de dolar a scăzut.

Dar sancțiunile se înmulțesc.

La 9 martie, UE a anunțat un nou pachet de măsuri împotriva companiilor și personalităților rusești și belaruse. Mai presus de toate, Washingtonul a decretat pe 8 martie un embargo asupra importurilor americane de hidrocarburi rusești. Chiar dacă Statele Unite au reprezentat doar 1% din exporturile rusești de petrol în 2020 (față de 31% pentru China), izolarea economică a Rusiei este în creștere.

Această izolare este și rezultatul pozițiilor companiilor private. Compania petrolieră anglo-olandeză Shell a indicat, cu puțin timp înainte de anunțarea embargoului american, că încetează să cumpere țiței rusesc, înainte de a se retrage „treptat” din întregul sector de hidrocarburi al țării. Compania tocmai fusese criticată pentru că a cumpărat o încărcătură de petrol rusesc sub prețul pieței.

Sursa : Banca Mondială

La sfârșitul anului 2021, Trezoreria franceză a reamintit că „economia rusă rămâne excesiv de dependentă de materiile prime”. Într-adevăr, în timp ce 40% din veniturile statului rus depind de exporturile de energie, puterea Moscovei s-ar putea transforma în slăbiciune. Potrivit unui comunicat al Rystad Energy, țările care au adoptat sancțiuni împotriva Rusiei reprezintă peste 200 de miliarde de dolari în importurile de hidrocarburi rusești pe an, comparativ cu mai puțin de 50 de miliarde de dolari pentru China și aproximativ 25 de miliarde de dolari pentru restul lumii.

Asigurătorul de credite Coface anticipează o recesiune de 7,5% în 2022, iar banca JPMorgan se așteaptă la -7%. Un șoc comparabil cu cel al crizei catastrofale ruse din 1998.

În timp ce așteptăm să putem distinge efectul real al sancțiunilor asupra exporturilor de energie rusești, putem vedea deja alte tipuri de repercusiuni. Multe multinaționale – Coca Cola, Starbucks, McDonald’s, Apple, Nike, Adidas, Puma, Ikea, Zara, H&M, LVMH, Kering, Chanel… – și-au suspendat vânzările sau operațiunile în Rusia. Drept urmare, au fost luate cu asalt și mai multe atm-uri. Mai puțin vizibilă, dar la fel de dăunătoare, excluderea unor bănci rusești din sistemul de mesagerie interbancară Swift le încetinește schimburile financiare cu țări străine. Chiar dacă a fost scutită de sancțiune, cea mai mare bancă a Rusiei, Sberbank, a trebuit să părăsească piața europeană pe 2 martie.

Acest început de panică bancară este cuplat cu un risc de nerambursare. Prețurile swap-urilor rusești pe riscul de credit (CDS), aceste instrumente financiare derivate care servesc drept asigurare anti-nerambursare, au explodat deoarece piețele ar estima riscul de nerambursare la 80%, potrivit Les Echos. Agenția de rating Fitch evocă, la rândul său, un risc de „incapacitate iminentă de plată” și, la fel ca și celelalte agenții, a retrogradat puternic ratingul Rusiei, care va avea dificultăți în a se finanța pe piețe.

Aceste lovituri în serie afectează o economie deja fragilă. Rubla a scăzut cu aproape 50% de la 1 ianuarie, dar suferea deja de o slăbiciune structurală: după anexarea Crimeei și o primă rundă de sancțiuni internaționale, pierduse deja 50% în 2014 și nu își recăpătase niciodată valoarea inițială.

Pentru a-și menține valoarea monedei și a reduce fuga de capital, Banca Centrală rusă și-a majorat dobânda principală de la 9,5% la 20% la sfârșitul lunii februarie, cu riscul de a sufoca economia prin creșterea costului creditului. De asemenea, a impus măsuri drastice de control al capitalului, interzicând brokerilor să vândă valori mobiliare locale deținute de străinii care trăiesc în Rusia, pentru a le bloca economiile.

Banca centrală a Rusiei și-a majorat deja rata dobânzii-cheie de opt ori din martie 2021 și a interzis băncilor să-și publice bilanțurile și să vândă valută străină. În cele din urmă, Kremlinul forțează exportatorii ruși să convertească 80% din moneda lor străină în ruble, pentru a-și susține prețul, și forțează creditorii Rusiei să fie rambursați în ruble dacă fac parte dintr-o listă de țări „ostile”, inclusiv UE, Statele Unite, Regatul Unit sau Japonia.

Aceste numeroase măsuri vizează limitarea inflației, scăzând pentru scurt timp sub 5% între 2017 și 2020, s-a dublat în 2021 la 6,7%, și s-a accelerat înainte de începerea războiului.

Sursa : Banca Mondială

Desigur, această revenire a inflației crește costul importurilor, care sunt numeroase având în vedere slăbiciunea industriei prelucrătoare rusești. Această creștere a prețurilor se adaugă și unei stagnări a veniturilor rușilor din 2014 și începutul războiului din Donbass. PIB-ul Rusiei pe cap de locuitor în 2020 este abia mai mare decât în 2013, ducând puterea de cumpărare în jos cu aproximativ 10% din 2014, potrivit institutului rus de statistică Rosstat.

Criza economică severă care se prefigurează va avea probabil consecințe sociale dezastruoase, deoarece Rusia este deja subminată de inegalitate. Țara a cunoscut o dezvoltare puternică, o scădere a sărăciei și a șomajului de la sfârșitul anilor 1990 și în primele două mandate ale lui Vladimir Putin, dar distribuția bogăției și a veniturilor a rămas masiv dezechilibrată. Indicele Gini al Rusiei, care măsoară inegalitatea veniturilor, este astfel mai mare decât cel al tuturor țărilor europene, cu excepția Bulgariei.

Inegalitățile în materie de bogăție sunt și mai evidente. Potrivit Global Wealth Report publicat anual de Credit Suisse, cei mai bogați 1% dintre ruși dețin 58,2% din averea țării în 2020. Acest lucru este mult mai mult decât în toate celelalte economii majore: în Franța, primii 1% dețin 22,1% din bogăție; în Statele Unite, deține 35,3%, iar în Brazilia 49,6%.

Aceste inegalități sociale extreme sunt însoțite de inegalități teritoriale la fel de puternice, agravate de lipsa investițiilor în infrastructură. Dacă PIB-ul pe cap de locuitor de la Moscova este echivalent cu cel al Republicii Cehe, cel al Ceceniei este echivalent cu cel al Indiei. Acesta este un raport de 1 la 10 între aceste două teritorii.

În analiza sa asupra economiei rusești de la sfârșitul anului 2021, Trezoreria franceză identifică și alte fragilități structurale, cum ar fi productivitatea scăzută a muncii sau regresul tehnologic al țării. În cele din urmă, documentul se referă la „declinul demografic” al Rusiei, care nu a fost inversat în timpul mandatelor lui Vladimir Putin.

La această scădere demografică se adaugă un preț foarte greu plătit ca urmare a efectelor Covid-19. În 2020 și 2021, se estimează că 660.000 de persoane au murit din cauza virusului, potrivit Rosstat. Țara a pierdut aproape 690.000 de locuitori în 2020 – speranța de viață a scăzut cu aproape doi ani în acel an, după ce a crescut în ultimii 17 ani – iar situația s-a înrăutățit în 2021, cu peste un milion de locuitori mai puțini, un record de la căderea URSS.

Parafrazând textele biblice, se poate spune că economia Federației Ruse este un colos cu picioare de lut care va face extrem de greu față sancțiunilor.