Emmanuel Macron (cu 27,6% din voturi) și Marine Le Pen, candidată din partea formațiunii de extremă dreapta Renaissance Nationale (cu 23,4%) s-au situat în final pe primele două locuri ca număr de voturi, calificându-se pentru cel de-al doilea tur de scrutin. Ei sunt urmăți îndeaproape de un alt candidat al unei formațiuni de extremă stânga, Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului France Insoumise (cu 21,9% din voturile exprimate).
Asistăm la o premieră în ultimii 40 de ani și pentru a doua oară în cea de a V-a Republică, când francezii urmează să asculte din nou o dezbatere între Macron și dna Le Pen. Cei care am asistat la dezbaterea lor de dinaintea alegerilor prezidențiale din 2017 ne amintim că Marine Le Pen a pierdut atunci cu brio competiția, prezentându-și pe un ton de-a dreptul agresiv idele sale extremiste, rasiste, xenofobe, antieuropene, respinse masiv la urne la scrutinul final și aducându-l la Elysée pe Emmanuel Macron. Între timp, discursul dnei Le Pen s- a mai calmat, s-a mai atenuat, dar doctrina extremistă, antieuropeană i-a rămas intactă, ceea ce i-ar putea diminua și de data asta șansele de a câștiga voturi de la alegătorii altor formațiuni politice și ale cetățenilor francezi în general care vor fi tentați să voteze ”pentru oricine altcineva decât candidatul extremei drepte”. Încă o surpriză, dacă poate fi numită astfel: Fabien Roussel, candidatul Partidului Comunist, a primit 2,31% din voturi, iar suveranistul Nicolas Dupont-Aignan (din partea partidului Debout la France) 2,07% din voturi, în timp ce Anne Hidalgo, candidata Partidului Socialist, a obținut ruşinosul scor de 1,74% din voturi, cel mai prost rezultat în istoria acestui partid.
De notat faptul că rata abţinerii la acest prim tur de scrutin a fost relativ mare, puțin peste 25% din numărul alegătorilor, oricum superioară celei din 2017, când a fost de 22,23%.
Semnale de raliere a alegătorilor celorlalți candidați
Unii dintre ceilalți candidați la primul tur de scrutin au dat deja indicații alegătorilor lor privind votul la al doilea tur. Anne Hidalgo (PS) a fost prima care și-a anunțat decizia ca la al doilea tur de scrutin să-și dea votul, împreună cu alegătorii săi, lui Emmanuel Macron, justificându-și poziția prin dorința de a nu alege extrema dreaptă. Ea a fost urmată de Fabien Roussel (PCF) care și-a chemat susținătorii la vot pentru ”a o învinge pe Marine Le Pen și proiectul său rasist și xenofob”. Ecologistul Yannick Jadot (EELV) a lansat un apel similar, iar candidata Partidului Republicanilor, Valérie Pécresse (Dreapta), nu a dat indicații susținătorilor ei, dar ea, personal, a anunțat că-l va vota în turul al doilea pe Emmanuel Macron ”pentru a împiedica venirea la putere a Marinei Le Pen”.
Prognoze pentru al doilea tur de scrutin
La turul doi, Emmanuel Macron rămâne favorit. Mai multe sondaje de opinie deja realizate confirmă acest lucru. Preşedintele-candidat este creditat cu scoruri între 51 şi 54% din voturi, contra 49 până la 46% pentru extremista de dreapta. Marine Le Pen este însă într-o dinamică pozitivă de vreo lună, contrar lui Macron. Merită atenție ultimul sondaj Elabe Opinion, dat publicității acum două zile, conform căruia actualul președinte ar putea ieși învingător cu 51% din voturi, față de 49% în favoarea contracandidatei sale.
În actualul context politic din Franța, în vederea finalei din 24 aprilie, spun analiști de la Radio France Internationale, se conturează două strategii. Emmanuel Macron va încerca să recreeze aşa-zisul ”front republican” care să bareze calea spre Elysée extremistei de dreapta. O mare parte din candidaţii învinşi aderă la această idee iar însuşi Macron, în discursul său de duminică seară, le-a întins mâna ”celor care vor să muncească pentru Franţa şi să facă baraj extremei drepte”. Marine Le Pen vrea să transforme finala prezidenţială într-un referendum anti-Macron. Şi ea ”le-a deschis larg braţele tuturor celor – de dreapta sau de stânga – care nu-l mai vor pe actualul preşedinte încă 5 ani în post”.
Un semn de întrebare: Ce vor face în turul al doilea alegătorii stângistului Jean-Luc Mélenchon, a cărui formațiune politică, după scorul rușinos și până la urmă dispariția de pe eșichierul politic a celor două partide istorice -Republicanii și Socialiștii – se vede a treia forță politică a țării, numărul voturilor obținute în primul tur dându-i legitimitate? Scurt, mai toți analiștii politici francezi, la care face referire RFI, cred că soarta turului al doilea depinde în mare măsură de alegătorii lui Mélenchon. El nu a dat un consemn susținătorilor săi, ceea ce poate duce la abținerea lor de la vot.
