Escaladarea prețurilor pune în pericol realizarea marilor investiţii în infrastructură și nu numai. Victime cad firmele de construcții, precum și beneficiarii finali. Din acest punct de vedere este de salutat intenția Guvernului de a susține finalizarea investițiilor prin permiterea actualizării valorii contractelor în funcție de evoluția periculoasă a prețurilor materiilor prime. În acest sens a propus completarea Legii nr.281/2021 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2021 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. Ca titlu și ca intenție totul sună bine. Aparent, deoarece, din grabă – să fim eleganți – inițiatorul a introdus tocmai discriminarea între capitalul public și cel privat. Nu este o noutate, dar nu se face nimic pentru a pune pe picior de egalitate capitalul statului cu cel privat. Să fim mai clari. Prin noua propunere guvernamentală, autorităților publice li se permite să corecteze contractele de achiziție publică finanțate de la bugetul de stat sau din fonduri europene, iar companiilor private care vor să deruleze un program investiţional printr-un program cu finanțare europeană, nu. De ce? Explicațiile întârzie să apară, în ciuda demersurilor repetate. Nu credem că este normal ca o autoritate publică, indiferent de rang și nivelul investiției, să aibă posibilitatea de a întocmi un contract de achiziție publică flexibil în capitolul prețuri, iar o companie privată să nu beneficieze de această facilitate și să compromită un proiect european, de exemplu, deoarece nu se poate încadra în cheltuielile eligibile inițiate, viciate de spirala inflaționistă. Ce înseamnă acest lucru? Simplu, abandonarea proiectului privat, deoarece este greu de crezut că întreprinzătorul mai poate contracta la costuri un credit pentru a acoperi diferența prețurilor de achiziție a materiilor prime. Desigur, reprezentanții executivului, în calitate de inițiatori ai acestei modificări legislative, pot invoca motivul că trebuie obținut acceptul Comisiei Europene la notificarea care trebuie transmisă către Bruxelles. Nu cred că ar trebui să se grăbească cu o astfel de explicație la un caz clar de discriminare între investițiile statului și cele private. Notificarea pentru această facilitate dorită și necesară pentru realizarea proiectelor este valabilă doar pentru instituțiile publice? Posibila creștere a deficitului bugetar se va datora doar firmelor private care doresc să contribuie la Produsul Intern Brut prin taxe, impozite și crearea de noi locuri de muncă? Întrebări la care așteaptă răspuns și Uniunea Generală a Industriașilor din România (UGIR), confederație patronală reprezentativă la nivel național, în baza Legii nr. 62. Acesta nu trebuie să fie declarativ, ci oficial, la scrisoarea deschisă transmisă, zilele trecute, pe adresa Primului ministru Nicolae-Ionel Ciucă. Redăm un fragment din aceasta:
“Am luat act din declarațiile lansate în spațiul public despre decizia de a a susține finalizarea investițiilor publice prin actualizarea valorii contractelor de investiții realizate prin PNDL 1 sau PNDL 2, dar și a celor din fonduri europene, prin indexarea prețurilor materialelor din construcții. Ne declarăm profund dezamăgiți de faptul că proiectele private realizate cu sprijinul fondurilor europene nu sunt incluse în cuprinsul OG 15/2021, devenită Legea nr.281/2021, și vă solicităm corectarea de urgență a acestei omisiuni.
În actuala formă a legii, investițiile private realizate cu sprijinul fondurilor europene sunt discriminate în raport cu cele publice.
Vă aducem la cunoștinţă pe această cale de existența unui număr foarte mare de investiții private în implementare cu sprijinul fondurilor europene, investiții blocate în prezent, sau companii aflate în situația de contractare de credite cu costuri foarte mari pentru a duce la bun sfârșit proiectele demarate. Multe dintre aceste companii însă nu au posibilitatea accesării de credite bancare și pot intra în insolvență sau faliment, însemnând o risipă a fondurilor europene consumate deja. În lipsa unei corectări imediate a textului de lege, prin indexarea prețurilor materialelor de construcții și pentru proiectele private din fonduri europene, companiile românești vor fi descurajate să acceseze în viitor finanțări din fonduri europene. Acest lucru va avea efecte negative pe termen scurt și mediu asupra veniturilor la bugetul de stat, dar și un procent foarte redus de absorbție a fondurilor structurale destinate României.
Având în vedere cele de mai sus, facem apel la decidenții guvernamentali pentru introducerea proiectelor private finanțate din fonduri europene în categoria celor ce beneficiază de indexarea valorii contractelor cu prețul materialelor de construcții. Este important să gândim un mecanism sustenabil, pentru a preveni situații de distorsionare concurențială și de favorizare a proiectelor publice”.
Având în vedere cele prezentate, nu considerăm că răspunsul necesită un timp prea mare de gândire pentru a remedia discriminarea dintre capitalul de stat și cel privat. Desigur, răspunsul trebuie să fie unul onest, fără cosmetizări ce țin de legislația europeană în domeniu și de posibila afectare a deficitului bugetar. Pentru a întări argumentele enunțate, o să prezint declarația lui Mircea Dobre, preşedintele filialei Constanţa a Uniunii Generale a Industriașilor din România :”La tot ce înseamnă investiții publice din fonduri europene se pot actualiza/indexa prețurile. Totul se face în baza OG 15/2021 devenită Legea 281/2021. Am observat că trendul se menține și s-au dat alte acte normative (OUG 39 și 40 pe anul 2022) care fac referire doar la investițiile publice. La tot ce înseamnă investiții din fonduri europene pe proiecte ale celor din privat nu există niciun act normativ prin care să se prevadă așa ceva, ori și investițiile private sunt afectate de creșterea prețurilor la materialele de construcții, nu doar investițiile publice. Ar fi oportun și/sau necesar realizarea unei OUG prin care să se reglementeze acest lucru pe plecând de la OG 15/2021”.
Chiar nu mai contează că sunt o multitudine de proiecte pe fonduri europene ce sunt implementate de companii private???
Este obligația statului de a garanta și de a asigura cadrul legislativ pentru exercitarea drepturilor fundamentale ale cetă̆țenilor, stabilite prin Constituția României, republicată, obligații care se realizează prin toate structurile sale administrative și prin instrumentele instituite. Din păcate se observă că privații sunt excluși, cu toate că dezinteresul statului în privinţa investițiilor private din fonduri europene poate duce la insolvența/falimentul unor companii ce au deja în implementare proiecte, dar și riscul dezangajării multor fonduri europene.
În acest context, Guvernul are timp la dispoziție pentru a înlătura inechitățile promovate prin acest proiect legislative având în vedere că el se află încă în dezbaterea Consiliului Economic și Social, fiind așteptate avizele ministerelor avizatoare. Firmele private angajate în proiecte de investiții finanțate prin fonduri europene așteaptă acest răspuns oficial și onest.
