În cadrul unei audieri organizate de Comitetul Economic și Social European (CESE), experții au convenit că datele din sistemul digital trebuie să facă obiectul unui control democratic pentru a respecta confidențialitatea și a evita posibilele utilizări abuzive. Ei au subliniat că transformarea digitală, în special având în vedere îmbătrânirea populației UE, trebuie să fie favorabilă incluziunii și să permită accesul la servicii de bază pentru toți.
Într-o societate din ce în ce mai hiperdigitalizată și hiperconectată, aspectele legate de proprietatea asupra datelor, securitate și protecție sunt esențiale; trebuie instituită o formă de control democratic asupra datelor. Acestea au fost punctele abordate de masa rotundă la nivel de experți, organizată de Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN) la 19 aprilie 2022.
„Identitatea digitală ocupă un loc important pe agenda acestor zile, iar protecția și securitatea datelor sunt teme prioritare. Aspecte precum confidențialitatea datelor, posibila lor manipulare, recunoașterea facială și situațiile abuzive care ar putea încălca drepturile fundamentale ale omului sunt chestiuni foarte sensibile și trebuie abordate”, a declarat Baiba Miltoviča, președinta Secțiunii TEN.
Audierea a reunit experți din diferite medii, oferind ocazia unei treceri în revistă a unor subiecte actuale, cum ar fi identitatea digitală și suveranitatea datelor. „Utilizarea masivă a tehnologiilor digitale a făcut posibilă o dezvoltare fără precedent în istoria omenirii. Acum este momentul să discutăm despre controlul lor democratic, deoarece ele prezintă avantaje, dar și efecte colaterale care trebuie luate în considerare”, a declarat Dumitru Fornea, raportorul avizului din proprie inițiativă al CESE pe această temă, în curs de elaborare.
Identitatea digitală și suveranitatea datelor
Soluțiile digitale sunt de mare interes pentru europeni, deoarece simplifică viața de zi cu zi a oamenilor și elimină stresul din procedurile administrative. De exemplu, identitatea digitală poate oferi persoanelor un acces facil la servicii publice sau comerciale.
Cu toate acestea, din septembrie 2018, când a intrat în vigoare o parte din Regulamentul (UE) nr. 910/2014 privind identificarea electronică, numai 14 state membre ale UE au instituit cel puțin un sistem de identificare electronică. Aceasta înseamnă că, deocamdată, numai 59 % dintre rezidenții UE au acces la sisteme de identificare electronică sigure și fiabile la nivel transfrontalier și doar șapte sisteme sunt complet mobile, răspunzând așteptărilor actuale ale utilizatorilor.
Cu toate acestea, deși avantajele sistemelor digitale sunt clare și evidente pentru toți, ele trebuie puse în aplicare cu atenție: o implementare prea rapidă, în special în cazul în care este necesară o identitate digitală pentru a avea acces la anumite servicii de interes general, ar putea duce la situații delicate, în care unui număr semnificativ de persoane li se refuză dreptul de a avea acces la servicii de bază, cum ar fi energia electrică, încălzirea, asistența medicală sau transportul.
Antonio García del Riego, președintele grupului de studiu pentru acest aviz al CESE, a subliniat că „în cursa pentru a progresa în digitalizarea economiei și a societății noastre, care va asigura un nivel de trai mai bun, progrese generalizate și o productivitate mai mare, nu putem uita să ne concentrăm asupra incluziunii celor care riscă să fie neglijați. Populația UE îmbătrânește, iar acesta este un factor de care trebuie să se țină seama atunci când ne gândim la accesul la serviciile de bază, atât în sectorul public, cât și în cel privat. Incluziunea digitală este esențială.”
Având în vedere că, pe de o parte, UE are încă un nivel scăzut de educație digitală, deși a stabilit obiectivul ca 80 % din populația sa să fi dobândit competențe digitale până în 2030, și că, pe de altă parte, evoluția tehnologiilor nu poate fi oprită, principiul director trebuie să fie integrarea acestor tehnologii în viața noastră și în societățile noastre, în mod responsabil.
Vocile organizațiilor societății civile
În cursul dezbaterii, reprezentanții BusinessEurope au subliniat importanța unei transformări digitale ușoare, operaționale și centrate pe factorul uman. Svetlana Stoilova a subliniat că obiectivul său principal ar trebui să fie integrarea pieței interne a UE, cu o economie digitală și o legislație bazată pe proporționalitate și pe norme clare, și că încrederea este esențială pentru ca cetățenii să adopte servicii digitale.
Adnane Lachheb a adăugat că inteligența artificială este, într-adevăr, considerată o necesitate în Europa și ar putea aduce multe beneficii societății: din acest motiv a fost important să se reducă la minimum erorile și să se aibă în vedere costul neutilizării inteligenței artificiale.
În ceea ce privește sectorul securității digitale, Alban Feraud, reprezentantul Eurosmart, a afirmat că evoluțiile digitale ar trebui să fie în conformitate cu principiile Cartei drepturilor omului și să se concentreze pe crearea unui ecosistem fiabil, deschis și transparent, bazat pe o identitate sigură și pe protecția datelor.
Diego Naranjo, în numele inițiativei EDRi (European Digital Rights), a pledat pentru protecția drepturilor digitale, subliniind că întâietate ar trebui să aibă drepturile oamenilor, menționând în acest sens protecția datelor, a vieții private, a libertății de exprimare și reglementarea platformelor.
Toate aceste contribuții vor fi integrate în avizul CESE intitulat „Identitatea digitală, suveranitatea datelor și calea către o tranziție digitală echitabilă pentru cetățenii care trăiesc în societatea informațională” (TEN/773), care urmează să fie adoptat în sesiunea plenară din iulie.
