Anul acesta, Ministerul Culturii organizează prezența României ca țară invitată de onoare la Târgul Internațional de Carte de la Belgrad, unul dintre cele mai mari evenimente de acest gen din sud-estul Europei, care va avea loc în perioada 23 – 30 octombrie 2022.
Sub motto-ul „Books for Friends” (BFF), peste 30 de autori români vor fi prezenți la standul României, un spațiu generos și modern, de 210 mp. Vor fi expuse noutăți editoriale românești (beletristică, non-ficțiune, cărți pentru copii și tineret, artă) și vor avea loc peste 30 de evenimente la care participă scriitori, editori, traducători, jurnaliști culturali și profesori universitari din ambele țări.
În centrul atenției vor fi aparițiile din ultimii ani din literatura română în limba sârbă, traduceri care aparțin celor mai cunoscuți scriitori români ai momentului dar și din autori clasici, volume de istorie, lingvistică etc.
Printre autorii invitați care se vor întâlni cu omologi din Serbia și mai ales cu publicul cititor se numără: Gabriela Adameșteanu, Veronica D. Niculescu, Tatiana Țîbuleac, Doina Ruști, Ioana Pârvulescu, Filip Florian, Radu Pavel Gheo, Lucian Dan Teodorovici, Bogdan Alexandru Stănescu, Iulian Ciocan, Augustin Cupșa, Cosmin Perța, Claudiu Komartin, Robert Șerban, Radu Paraschivescu, Vlad Zografi, Mihai Firică, Slavomir Gvozdenovici. Rolul de moderator va fi preluat de autori și jurnaliști din ambele țări – Paula Erizanu, Adina Popescu, Luminița Corneanu, Virginia Popovici, Oana Hergenröther, Daniela Popov și alții.
Cel mai iubit poet român în Serbia, Nichita Stănescu, va fi figura centrală a conceptului grafic al prezenței României la Belgrad și va fi evocat într-un eveniment intitulat „Belgradul în 5 prieteni. Prietenul meu, Nichita”, organizat în colaborare cu Asociația Scriitorilor din Serbia, editura Filip Višnjić și Muzeul Național al Literaturii Române.
Dintre partenerii sârbi cu care scriitorii români se vor întâlni, îi menționăm pe cunoscuții prozatori Svetislav Basara și Dragan Velikić care vor dialoga cu Gabriela Adameșteanu și Filip Florian, cercetătoarea Aleksandra Kolaković care va discuta despre diplomație culturală cu istoricul Adrian Cioroianu, poeții Igor Marojević și Radmila Petrović care vor participa la lansări de volume de poezie, jurnaliști culturali, editori și nu în ultimul rând traducătorii din literatura română cărora li se datorează amploarea acestor manifestări.
Nu lipsesc reprezentanți ai literaturii de limbă sârbă din România și de limbă română din Serbia. Unul din evenimentele mult așteptate se intitulează „Cei 10 fără frontiere” la care participă autorii: Slavomir Gvozdenovici, Liubița Raichici, Ljubinka Stankov, Borco Ilin, Goran Mrakić, Valentin Mic, Mircea Lelea, Mariana Stratulat, Aurora Rotariu Planjanin și Ioan Baba.
Sediul Asociației Scriitorilor din Serbia va găzdui, în serile de vineri, 28 octombrie, și sâmbătă, 29 octombrie, Electric Night I și II – maraton literar cu participarea a 16 scriitori români. Fundal muzical asigurat de Electric Brother și NotSoCommonDJ.
„Dialoguri profesionale. Noutăți în literatura română și sârbă” se intitulează două evenimente dedicate profesioniștilor cărții, organizate în colaborare cu Institutul Cultural Român. Ele au scopul de a intensifica traducerile literare și colaborările editoriale din cele două spații culturale.
Reprezentanți ai editurilor Grupul Editorial Art, Cartier, Curtea Veche, Frontiera, Humanitas, Nemira, Polirom, Trei vor avea prilejul să-și promoveze autorii proprii și să cunoască literatura din țara vecină, în cadrul unor dialoguri cu omologii lor sârbi de la editurile Albatros plus, Arhipelag, Blum, Darma Books, Geopoetika, Heliks, Kreativni Centar, Partizanska Knjiga, Pčelica.
Traducătorii din literatura română se vor întâlni la rândul lor cu prilejul unei mese rotunde intitulată „De ce iubim și traducem literatura română?”
La standul României, sub titlul „Vederi din Timișoara”, va avea loc o prezentare interactivă a programului Timișoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, realizată de către Vlad Tăușance, membru al echipei curatoriale.
Parteneri: Institutul Cultural Român, Ambasada României în Republica Serbia, Traduki, Uniunea Scriitorilor din România, Muzeul Național al Literaturii din România, Biblioteca Națională a României, Asociația Editorilor din România, Asociația Scriitorilor din Serbia, Biblioteca Națională a Serbiei, Catedra de Limba Română, Universitatea din Belgrad, Revista Libertatea, Societatea de Limbă Română din Serbia.
