Al. Florin Țene
Există o apoftegmă, pe care am scris-o în tinerețe, în care spuneam că : “Poporul care își uită trecutul și își iartă greșelile, riscă să le repete în prezent și să-și piardă identitatea în viitor. “
În această “cheie “ am citit ultimul număr al revistei MEMORIA ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România și având ca fondator pe Banu Rădulescu. Apărută în condiții grafice, tipografice și estetice deosebite, paginile acestei reviste conțin articole despre “Crimele Securității din perioada 1949-1950 din zona Lugojului“, “ Centenar Toma Arnăuțoiu (1921-1959 )“, Cercetările de arheologie judiciară de la Târgu Ocna (2022 ) “, unde a murit în închisoare Valeriu Gafencu, despre care am scris în romanul “Nu plângeți că mă duc de lângă voi “, “Proiectele de țară ale României între majestăți și tovarăși “ .
Revista se deschide cu articolul “ Sfântul Apostol Pavel, model pentru refacerea morală a societății românești post-comuniste“ de Nicolae M.Constantinescu, din care desprindem concluzia: “…chiar dacă ne aflăm la mai bine de 32 de ani de la abolirea comunismului din România, este nevoie ca în viața noastră să se producă o transformare profundă pe baza căreia să ne reconsiderăm atitudinea față de semenii noștri și pentru această lucrare Sfântul Apostol Pavel este cel mai bun model de urmat. “
În cadrul dezbaterii “Rezistența armată din munți “ a fost abordată, în partea a II-a, problema Eroilor necunoscuți din munți. Acesta eveniment a avut loc în 23 august 2021, în cadrul Festivalului de Film și Istorii de la Râșnov, ediția a XIII-a. În cadrul acestor dezbateri au luat cuvântul Cosmin Budeancă, care abordează, printre altele, articolele publicate de revista Securității “Pentru Patrie “, în care în unele articole se scria critic despre “bandiții din munți“, despre care eu spun că au fost adevărați eroi.Gheorghe Onișoru abordează probleme “destul de complicate” a crimelor înfăptuite de ruși de la Fântâna Albă. Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu vorvește de Toma Arnăuțoiu, Gabriela Bica abordează tema fenomenul rezistenței pe meleagurile Banatului.Discuțile sunt ample, dar, mă rezum la a aminti numele vorbitorilor, acestea fiind: Nicolae Ciurică, Cătălina Lungu, Cornel Jurju, Cristian Mititelu, Gheorghe Onișoru, Sergiu Mustață, Adrian Istrate Paul, Dragoș Zămosteanu, Antonia popescu, Delia Cornea și Narcis Gheorghiță.
Ilie Popa scrie într-un medalion despre “Comandor av. Petru Domășneanu-24.09.1902, Carașa-Severin-16.07.1949, Pădurea Verde, Timișoara “, aviatorul strânge ajutoare pentru familiile celor arestați de securitatea comunistă.Datorită acestui fapt și a altor acțiuni împotriva regimului de tristă amintire este arestat, torturat și executat de Securitatea criminală în 16 iulie 1949, la vârsta de 47 de ani.
Citind în capitolul “Distrugerea elitelor în anii comunismului “, articolul “Crimele Securității- Execuții săvârșite în anii 1949-1950 în zona orașului Lugoj “semnat de Gheorghe Petrov, mă gândesc la scriitorii Mihai Sadoveanu, Dan Deșliu, Mihai Beniuc, Maria Banuș, Veronica Porumbacu și mai târziu mai toți scriitorii, incluși în diferite Istorii Literare ,cu care se laudă unii, scriitori și jurnaliști ce au lucrat în presa comunistă, care au fost ”harnicii“ propagandiștii și complici ai acestui regim criminal. În acest articol sunt prezentați cu fotografii eroii, uciși de comuniști: Gheorghe Luminosu, Nicolae Ghimboasă, Gheorghe Popovici, Petru Pușchiță, Gheorghe Smultea, Aurel Vernichescu, Manea Duțu, Nicolae Dobromir, Ioan Filip, Gheorghe Gușiță, Nicolae Iordan, Dumitru Negroiu, Nicolae Roșculeț, Stere Stercu, Constantin Tudoran,Ion Topârceanu, Gheorghe Tomoșoiu, Gheorghe Tofan, Alexandru Gogu, Costică Lache, Marin Cenușă etc. sunt amintite locurile unde au fost îngropate victimele și despre execuțiile din 10 martie 1950, 2 august 1949, octombrie 1950. Persoanele vinovate de crimă sunt Teohari Georgescu, cu 4 clase și fiind tipograf.Era un bun executant al ordinelor primite de la conducerea Partidului Muncitoresc Român condus de Dej, Gheorghe Pintilie, nume real Timotei Bodnarenko, născut la Tiraspol, Marin Jianu, Alexandru Nicolschi, nume real Boris Grunberg din Chișinău, de origine evreiască, Avram Bunaciu, Paven Cristescu, Aurel Bartolomeu Moiș, Zoltan King, Eugen Alimănescu, din Slatina, care participă la execuția eroilor de la Lugoj. Toți acești criminali, alături de alți foarte mulți, au înfăptuit crime împotriva neamului românesc.
În rubrica”Istoria de lângă noi “ este publicată mărturia lui Marin Apostu consemnată de Nicoleta Șerban (” Pământul tot ni l-au luat la Colectiv, chiar dacă nu m-am înscris.“ ), iar în “Memoria în prezent “ Ovidiu-Cristian Suătean abordează tema “proiectele de țară ale României, între majestăți și tovarăși. “
În continuare sunt publicate rezultatele Concursului de publicații privind comunismul.Ediția a II-a. Cărțile premiate sunt: “Spații carcerale în România comunistă. Penitenciarul Sighet (1950-1955 )„ de Andreea Doboș, ,Drumul nostru în Vechiul Regat” de Marianne Coch, Cristiane Gertrud, coordonatori „, Poveștile familiei mela. Percepții privind comunismul în România „ de ionuț Zbranca și Alexandru Haiduc, coordonatori „,Culisele propagandei politice în România socialistă (1965-1973 )” de Cristina Preutu-editor, și Premiul “Banu Rădulescu “ a fost acordat scriitorului Al.Florin Țene, autorul romanului ”Ce greu a fost în noaptea asta!-Viața poetului Traian Dorz: între realitate și poveste.“
Cărțile premiate de un juriu format din istorici, scriitori și profesori universitari au fost alese din sute de lucrări primite pe adresa Concursului.
Revista mai conține recenzi la noi apariții de cărți care oglindesc evenimente din România profundă a căror eroi au luptat pentru libertatea poporului nostru.
Redacția revistei MEMORIA formată din Nicolae Constantinescu, director, Cosmin Budeancă, redactor șef, Consiliu consultativ format din Ana Blandiana, Mircea Carp, Mircia Dumitrescu, Ilie Popa, Dana Țăranu, Alexandru Zub, Oana Ichim, secretar general de redacție, Loredana Martic, Anda Sima, tehnoredactare computerizată, Corina Gabriela Duma și, nu în ultimul rând, Daniela Nenciulescu, consultant artistic, sunt acele personalități care aduc în actualitate o perioadă de trită amintire prin care a trecut poporul român.
Și acest număr din MEMORIA, având fotografii și reproduceri după documentele vremii se înscrie pagină de aur în Istoria Neamului Românesc.
