Al.Florin Țene
Numărul 36 al revistei Sintagme codrene (noiembrie–decembrie 2025), editată de scriitorul Vasile Dan Marchiș, se constituie într–un exemplu de sinteză paradigmatică a discursului cultural contemporan românesc, în care literatura, reflecția filosofică, interpretarea cultural–identitară și hermeneutica tradiției se suprapun într-o geometrie coerentă. Revista funcționează aici ca platformă intermediare între estetica literară propriu–zisă și eseul critic, dar și ca spațiu de depozitare a memoriei culturale regionale, transpusă într-o grilă europeană.
Editorialul Valeriei Bilț – „Demonologiile și Metamorfozele Artei și Gândirii” – fixează un cadraj ideatic de nivel programatic: literatura este înțeleasă ca rezistență spirituală, ca formă de filtrare a identității și, în același timp, ca formă de răspuns la instabilitatea axiologică a lumii contemporane. Cele trei axe pe care revista le pune în circulație — identitate, autenticitate, libertate de exprimare — nu sunt simple teme, ci devin dominante epistemice ale întregului număr.
În acest context, critica literară — practicată de Christian W. Schenk — este caracterizată de ironia moral–politică în formă retorică incisivă. Eseul său privind „demonologiile”, care traversează paradigmatic de la Inchiziție la mecanisme subtile ale democrației cu microfon, este una dintre piesele nodale ale revistei, confirmând ideea că literatura nu este un ornament cultural, ci un instrument de analiză etico–politică. Stilul este sarcastic, dens, cu o funcție critică directă — iar această viziune este exemplar continuată în analiza volumului Mijloc de apărare de Vasile Dan Marchiș, unde confesiunea poetică este citită ca discurs de supraviețuire identitară. Tot aici hermeneutica traducerii devine temă autonomă: traducerea franceză a volumului nu este conceptualizată ca simplă transpunere, ci ca proces de domesticire a unui imaginar liric.
Dimensiunea identitară și memoria culturală sunt prezente și în textul lui Ionuț Țene dedicat Zilei Limbii Române — text care readuce în prim-plan rolul istoric al lui Al. Florin Țene în instituirea oficială a acestei sărbători. Revista se manifestă astfel ca vector instituțional de recuperare și afirmare a patrimoniului cultural, nu doar la nivel liric, ci și civico–memorial.
Numărul 36 se remarcă prin diversitatea registrelor: de la exegeza brâncușiană (Al. Florin Țene), la cronica estetică (Adrian Simeanu), la studiul critic despre jurnalism contemporan (Liliana Moldovan). Acest pluralism de voci dovedește că revista nu privilegiază monocord tematic sau estetic — dimpotrivă, funcționează ca spațiu rizomatic, în care poeticile se întâlnesc, se negociază și se refractează reciproc.
Un element structural major este și modul în care Sintagme codrene integrează traducerea literară ca act de circularitate culturală, punând în circulație texte între română, franceză, maghiară, italiană și polonă. Traducerea nu apare ca anexă, ci ca instanță de validare internațională, marcând revista drept instanță trans–culturală, nu pur regională.
În concluzie, revista Sintagme codrene, nr. 36 (noiembrie–decembrie 2025) confirmă profilul unei publicații literare care răspunde conceptului de „nod cultural” — unde literatura e simultan expresie estetică, document identitar și instrument ideologic de interpretare a contemporaneității. Numărul 36 funcționează ca oglindă a peisajului poetic și eseistic românesc post–2020, în care poetica memoriei, critica socială și re-actualizarea tradiției devin direcții de lucru cu valoare hermeneutică și culturală durabilă.
