Prezent astăzi la conferința Europeană a Serviciilor Financiare (European Conference on Financial Services – ECFS 2020) organizată la Brașov de Institutul de Studii Financiare (ISF) și Asociația Centrul de Arbitraj și Mediere în Asigurări (ACAMA), viceguvernatorul BNR – Leonardo Badea a declarat:
„Digitalizarea sectorului serviciilor financiare aduce cu sine o serie de provocări. În primul rând, trebuie să conducă la îmbunătățirea experienței consumatorilor, acesta devenind obiectivul central al tuturor activităților și compartimentelor firmei, respectiv prospectare, consiliere și vânzare, tranzacționare, post-tranzacționare și administrare. Pe lângă aceasta, pentru a înțelege cât mai bine nevoile consumatorilor, a beneficia de oportunitățile de afaceri și a reduce costurile, este necesară fructificarea cât mai eficientă a datelor disponibile.
De asemenea, pentru ca digitalizarea să aducă beneficiile scontate, trebuie redefinit modelul operațional, ceea ce implică identificarea și implementarea soluției benefice pentru consumator, între viteza de răspuns la solicitările acestuia, conferită de digitalizare și confortul interacțiunii umane, în scopuri de consiliere, în cazul produselor complexe, ori în situația întâmpinării anumitor dificultăți sau nemulțumiri.
Pentru adaptarea organizației la digitalizare, este nevoie de redefinirea acesteia, ceea ce implică transformări la nivel de strategie, principii de finanțare, competențe ale resurselor umane, adaptabilitate, cultură organizațională.
FinTech – dependent de tehnologia dispozitivelor (mobile) pe care rulează
Soluțiile FinTech sunt deja utilizate pentru automatizarea serviciilor financiare, gestionarea riscurilor, precum și pentru a reduce costurile. Prin utilizarea telefoanelor inteligente se pot realiza transferuri de bani, acorda credite, furniza servicii de retail banking sau de investiții, efectua tranzacții cu cripto-monede sau se pot accesa site-uri de consiliere financiară. Roboții consilieri, o clasă de consilieri financiari automatizați, care oferă consultanță financiară cu intervenție umană moderată până la minimă, oferă consultanță financiară bazată pe algoritmi matematici și, prin urmare, pot oferi o alternativă ieftină la consilierea financiara tradițională.
Rezultatele studiului efectuat asupra unui eșantion format din 27.000 de consumatori, din 27 de țări, activi în privința tehnologiilor digitale, arată că 96% dintre aceștia au declarat că au auzit de cel puțin un serviciu FinTech de plați sau transferuri bănești. Rata de adoptare a serviciilor FinTech a crescut la 64% la nivel global.
Învățarea automată
Concepte precum machine learning și inteligența artificială sunt concepte tot mai frecvent aplicate în zilele noastre într-o serie întreagă de domenii, inclusiv în sectorul financiar. Algoritmii de învățare automată construiesc un model matematic bazat pe date din eșantioane, având ca scop emiterea de predicții sau decizii fără a fi programat explicit pentru a îndeplini sarcina.
În urma crizei financiare din 2008-2009, instituțiile financiare trebuie să aplice un număr mai mare de reglementări și măsuri de supraveghere, conducând la necesitatea de raportare mai detaliată și mai frecventă a datelor pe o serie întreagă de aspecte ale modelelor lor de afaceri, precum și ale bilanțurilor acestora. Astfel, se obțin cantități mari de date de raportare, care trebuie bine definite și structurate, agregate în cadrul grupurilor și livrate la timp către supraveghetori. Așadar, învățarea automată contribuie la facilitarea gestionării bazelor de date extinse.
Un avantaj adus de aplicarea învățării automate este reprezentat de capacitatea de a analiza un număr foarte mare de date, oferind totodată o granularitate intensă și o analiză predictivă amănunțită. Instituțiile financiare au o nevoie vădită de instrumente analitice puternice, pentru a putea gestiona cantități mari de date de diverse tipuri, din diverse surse și de diferite formate, menținând, totodată și chiar îmbunătățind granularitatea analizelor.
Problemele apar prin prisma faptului că nu întotdeauna sunt disponibile date complexe și de o calitate adecvată la nivelul instituțiilor financiare. De asemenea, capacitatea puternică de predictibilitate și granularitate a analizei diferitelor abordări pot fi obținute cu riscul augmentării complexității modelului și al incapacității de explicare a mecanismului. Astfel, întreg procesul devine dificil de auditat sau de analizat prin prisma conformității. Există, însă și abordări adaptate ale învățării automate, acestea fiind bazate pe analize neliniare simplificate.
Învățarea automată se bazează pe corelații identificate în eșantioane de date (anterioare), în scopul obținerii de predicții din afara eșantioanelor (viitoare). Dezavantajul este că nu furnizează o înțelegere a conexiunilor analizate. Astfel, atunci când nu se cunoaște ce anume există în spatele corelațiilor, nu se cunoaște nici care ar putea fi cauzele unei eventuale deficiențe a acestora.
Câteva exemple de aplicare a procesului de învățare automată sunt: gestionarea riscurilor financiare, în special a riscului de credit, detectarea fraudelor de la nivelul tranzacțiilor cu cardul, supravegherea conduitei traderilor în procesul de tranzacționare și a abuzului de piață.
Marile companii de tehnologie, Google, Apple, Microsoft, Amazon și Facebook, care dețin în prezent circa 20% din capitalizarea S&P500, își întăresc dominanța asupra a tot mai multe sectoare de activitate (inclusiv în sectorul financiar) și își sporesc amprenta asupra economiei (număr de angajați, investiții, cheltuieli și achiziții de servicii și produse semifinite), fiind avantajate de cantitatea uriașă de informații pe care o colectează, stochează și analizează.
Trăim într-o lume complexă, în care procesele zilnice au la bază din ce în ce mai mult inteligența artificială (A.I.).
Consumatorii de produse și servicii financiare trebuie să fie protejați, informați, educați financiar.
În această nouă realitate este importantă și conduita acestor giganți tehnologici, pentru a putea discuta, așa cum Robert J. Shiller expunea în cartea „Finanțele și societatea bună”, despre o societate în care să ne placă să trăim”.
