«Alertă roșie»: impact «ireversibil» al încălzirii climei asupra umanității

GIEC (Grupul interguvernamental de experți privind evoluția climei) a dat publicității luni, 9 august, prima parte a unui nou raport privitor la starea climei mondiale: încălzirea, nivelul oceanelor, fenomenele meteorologice extreme ş.a. Concluzia: situația este critică. Clima se schimbă mai repede decât s-a prevăzut, iar cauza acestui fenomen sunt greșelile omenirii.

Bye bye +1,5°C

În toate scenariile prognozate până acum – de la cele mai optimiste la cele mai pesimiste – temperatura mondială trebuia să ajungă în 2030 la +1,5 grade C, ori +1,6 grade C în raport cu era preindustrială. Cu zece ani mai devreme decât precedenta estimare a GIEC de acum trei ani. Dar, dată fiind evoluția actuală, până la finele acestui secol, pragul de +1,5 grade C – limita cheie stabilită prin Acordul de la Paris – va fi depășită cu până la aproape 1 grad C. În ipoteza cea mai ambițioasă, temperatura planetei ar putea reveni la +1,4 grade C doar la finele secolului.

«Aliații» climei își diminuează forța de absorbție a CO2

Începând din anii 1960, pădurile, solul și oceanele au absorbit în jur de 56% din CO2 emis în atmosferă ca urmare a activităților umane. Dar, fără acest ajutor al naturii, subliniază raportul experților GIEC, planeta a devenit și continuă să devină mult mai fierbinte și neospitalieră. Aceste bazine de carbon, aliații cruciali în lupta împotriva schimbărilor de climă, dau semne de saturație iar procentajul de CO2 pe care-l absorbeau se va diminua de-a lungul acestui secol. Raportul GIEC subliniază progresele excepționale ale științei care permit de acum cuantificarea părții de responsabilitate pentru încălzirea climei într-un eveniment meteo extrem. Oamenii de știință au demonstrat, de exemplu, cum canicula extraordinară din Canada în iunie anul acesta, cu temperaturi atingând +50 grade C, nu ar fi fost posibilă fără schimbarea climatică.

Oceanele cresc

Nivelul oceanelor a crescut, începând din 1900, cu circa 20 centimetri, iar ritmul acestei creșteri s-a triplat în ultimii ani sub influența crescândă a topirii calotelor glaciare. Chiar dacă încălzirea este limitată la +2 grade C, nivelul oceanelor ar putea crește cu circa 50 centimetri de-a lungul acestui secol, iar până în 2030 ar putea atinge circa 2 metri – de două ori mai mult decât estimase GIEC în 2019. Din cauza incertitudinii privind topirea calotelor glaciare, în scenariul cel mai pesimist, experții nu exclud creșterea nivelului oceanelor, până în 2100, cu 2 metri. Progresul înregistrat în domeniul științelor despre climă din trecut servește avertizării omenirii din zilele noastre. Spre exemplu, în urmă cu 125.000 ani, ultima perioadă în care atmosfera a fost la fel de caldă, nivelul apelor mărilor era probabil cu 5 până la 10 metri mai mare decât astăzi. Acum trei milioane de ani, când concentrația de CO2 în atmosferă echivala cu cea de astăzi, și temperatura era mai mare cu 2,5 – 4 grade Celsius, nivelul marii urcă până la plus 25 metri.

Metanul, în atenția GIEC

Experții GIEC nu au vorbit niciodată atât de mult ca acum despre metan, lansând chiar un avertisment. Dacă emisiile de CH4, al doilea tip de gaz cu efect de seră important după CO2, nu se reduc, aceasta ar putea submina obiectivele stabilite prin Acordul de la Paris. Concentraţiile de CH4 în atmosferă – la care contribuie pierderile provenite de la producția gazelor, de la mine, de la tratarea deșeurilor, de la animale – sunt prezente în cantități importante de mai bine de 800.000 de ani și au o putere de încălzire mai importantă decât CO2, chiar dacă rămâne mai puțină vreme în atmosferă.

Curenţii atlantici

Raportul GIEC lansează și alte avertismente: «Circulația meridiană de returnare atlantică» (AMOC), un sistem complex de curenți oceanici ce permit regularizarea căldurii între tropice și emisfera de nord a planetei, spun experții, s-a încetinit, o tendință care foarte probabil va continua tot acest secol. GIEC crede chiar că AMOC s-ar putea opri complet, ceea ce ar antrena în special ierni mult mai dure în Europa și o perturbare a musonilor în Africa și Asia.

UE: „Nu este prea târziu pentru a acționa”

Raportul experților ONU(GIEC) demonstrează „extrema urgență” de a acționa acum în domeniul schimbărilor de climă, a reacționat Frans Timmermans,vicepreședinte al Comisiei Europene. El consideră că „nu este prea târziu” pentru a opri actuala tendință de încălzire a planetei și „de a împiedica un angrenaj necontrolabil al schimbărilor climatice, cu condiția de a se acționa cu fermitate acum și cu toții împreună”. Apropiata reuniune la nivel înalt COP26, ce va avea loc în luna noiembrie în Marea Britanie, ” trebuie să fie momentul în care omenirea va spune «destul»”, a  adăugat Timmermans.