- Protecționismul în creștere afectează un număr mare de economii – atât avansate, cât și emergente
- Utilizarea tarifelor de import de către SUA s-a dublat din 2009, cu o creștere fulminantă între 2016 și 2018. Cu toate acestea, tarifele reprezintă doar o șesime din măsurile protecționiste implementate la nivel mondial
- Un efect indirect al tarifelor de import mai mari impuse de SUA a fost scăderea exporturilor din țările partenere către acele țări vizate de taxe vamale majorate. Estimările Coface arată că o creștere de 1% a tarifelor de import ale SUA duce la o scădere medie de 0,5% a exporturilor din țările partenere către cele vizate
- Sectoarele transport (-4,4%) și utilaje (-3.7%) sunt afectate în mod deosebit
Numărul net al măsurilor protecționiste implementate în prezent la nivel mondial este de 2,5 ori mai mare decât în 2010. În economiile cele mai dezvoltate (cum ar fi SUA, Europa de Vest, Japonia, Canada și Australia) și în multe dintre țările emergente mari (Brazilia, Argentina și India), cota importurilor afectate de măsurile protecționiste este mai mare decât cea a importurilor care beneficiază de măsuri favorabile. Cu toate acestea, mai multe țări din Asia de Sud-Est (cum ar fi Vietnam, Filipine și Cambodgia), precum și Rusia și o serie de țări din America Latină (inclusiv Mexic, Columbia și Peru) nu urmează această tendință. Majorarea taxelor vamale pentru importuri este una dintre măsurile protecționiste cele mai pregnante. Deși acestea sunt mai puțin folosite decât alte instrumente, utilizarea lor s-a dublat într-un interval de 9 ani (16% din totalul măsurilor aplicate în Septembrie 2018, față de 8% în 2009). În mod evident, accelerarea tarifelor la import în Statele Unite a fost deosebit de vizibilă între 2016 și 2018 – perioadă în timpul căreia acestea au crescut de la 5,4% la 12,5%. Această perioadă reprezintă punctul de cotitură în politicile comerciale ale țării, ca urmare a alegerii lui Donald Trump. În același timp, având în vedere că numărul de acorduri comerciale regionale continuă să crească, simplificarea barierelor comerciale este în prezent instrumentul utilizat cel mai des pentru a încuraja rețelele de comerț liber și lanțurile de producție multinaționale.
Protecționismul în creștere, generat de majorarea recentă a taxelor vamale din SUA, provoacă îngrijorarea că multe dintre țările implicate în lanțurile de producție vor fi lovite de efecte indirecte. Totodată, Coface a identificat impactul negativ indirect al majorării tarifelor asupra exporturilor cu valoare adăugată din 12 sectoare comerciale, în 63 de țări. Creșterea cu un punct procentual a barierelor tarifare ale SUA pentru o anumită țară duce la scăderea cu 0,46% a exporturilor cu valoare adăugată dintr-o țară parteneră în țara vizată de taxele vamale (toate fiind egale). Atunci când estimarea se limitează la sectoarele de producție, scăderea ar fi de 0,6%.
“Efectele indirecte asupra exporturilor cu valoare adăugată ale partenerilor care fac afaceri cu țările vizate de tarifele SUA sunt semnificative – deși, așa cum era de așteptat, mai mici decât impactul direct”, a comentat Julien Marcilly, Economist Șef Coface. “Aceasta se poate explica prin faptul că țările partenere își pot redirecționa o parte din exporturi către alte state furnizoare ale SUA dar care nu sunt afectate de barierele tarifare. Acest lucru le-ar da posibilitatea să atenueze efectul de contagiune.”
Efectele indirecte sunt vizibile îndeosebi în sectorul transporturilor (care include industria auto), deoarece acesta implică un lanț de producție multinațional complex. De exemplu, Germania, Japonia și Statele Unite sunt țările cele mai afectate de efectele indirecte ale barierelor tarifare ale SUA asupra exporturilor chineze de automobile. Sectoarele utilaje, minier și hârtie-lemn sunt de asemenea afectate, scăderile fiind de -3,1%, -3,1% și respectiv -2,4%. În ceea ce privește sectorul electronicii (-1,4%), Vietnam, Coreea de Sud, Japonia, Taiwan și Thailanda vor fi cele mai mari victime ale efectelor indirecte produse de tarifele SUA asupra exporturilor chineze de telefoane. În schimb, efectele indirecte sunt mai mici pentru produsele alimentare și relativ nesemnificative pentru produsele metalifere, chimice și agricole.