Într-o economie vulnerabilă, pe fondul lipsei investiților pe termen mediu și lung și a instabilității fiscale, multe dintre companii au ales în 2019 să își conserve resursele financiare, mergând pe dezintermediere, iar efectele se vor vedea în slăbirea unor lanțuri comerciale, cu efecte directe în scăderea numărului companiilor și creșterea numărului firmelor închise, a cazurilor de insolvență și faliment, estimează experții de la Sierra Quadrant.
În 2019, economia românească se pregătește de vremuri tulburi. Instabilitatea fiscală, deprecierea cursului euro, criza din piața forței de muncă și limitarea accesului la finanțare s-au tradus într-o scădere semnificativă a apetitului pentru business, ce se va resimți în mod semnificativ din a doua parte a anului, arată o analiză Sierra Quadrant.
,,Primele semne negative se văd deja în sectorul construcțiilor, acolo unde scăderea cererii a determinat înghețarea multor investiții, și în comerț, unde accentuarea blocajului financiar a făcut ca multe firme să intre în dificultate’’, spun experții.
Compania estimează, astfel, că din aceste sectoare vor veni, în acest an, și cele mai multe probleme.
,,Numărul suspendărilor de activitate și al dizolvărilor de companii va continua să crească, din a doua parte a anului, posibil cu 20%, mulți dintre investitori căutând să își protejeze capitalul în fața accentuării provocărilor în economie. Dacă criza economică din 2009 a prins mulți investitori vulnerabili, cu investiții și linii de finanțare asumate, în acest an mare parte dintre ei vor alege să își conserve lichiditățile, în speranța că vor exploata la maximum oportunitățile generate de o potențială nouă criză’’, afirmă analiștii Sierra Quadrant.
Rarefierea mediului de business este confirmată de datele de la Oficiul Național al Registrului Comerțului.
Potrivit datelor ONRC, în 2018 şi-au suspendat activitatea 18.038 firme, în creștere cu 10,12% faţă de anul anterior, iar 34.358 de firme au fost dizolvate, cu 10,13% mai multe decât în 2017. În ianuarie 2019, au fost suspendate 1664 de firme, iar alte 2500 au fost dizolvate.
În acelaşi timp, statistica indică o menținere aproape pe același nivel a numărului firmelor radiate, în jurul nivelului de 80.000 în 2018, și a insolvențelor, în jurul nivelului de 8300. În plus, numărul SRL-urilor nou inființate s-a redus cu peste 4000 anul trecut, la 94.244, fapt care reflectă o descurajare a antreprenoriatului.
,,Datele statistice arată că, după câțiva ani în care problemele marilor companii au fost în prim-plan (vezi zecile de cazuri răsunătoare de insolvență și faliment), cu pierderi financiare semnificative propagate pe întregul lanț economic, în ultimii trei ani problemele financiare tind să se extindă în sectorul IMM-urilor, care reprezintă peste 90% din economie. Dovadă că, dacă numărul firmelor insolvente cu o cifră de afaceri de peste 0,5 milioane de euro a rămas stabil, la 540, cel al firmelor cu afaceri sub acest nivel a crescut semnificativ’’, afirmă experții Sierra Quadrant.
Coface estima recent, într-un studiu, că numărul de insolvenţe va creşte în 2019 cu 6%, faţă de 2018.
,,Prognoza s-ar putea confirma dacă semnalele de incetinire a business-ului se vor confirma în a doua parte a anului, pe fondul posibilei inrăutățiri a cadrului macro-economic la nivel internațional’’ afirmă analiștii de la Sierra Quadrant.
Potrivit studiului, cele mai multe firme aflate într-o situație de risc s-au înregistrat, anul trecut, în domeniile cele mai active din economie, atât ca număr de companii cât și ca valoare a cifrei de afaceri.
Astfel, cel mai mare număr de insolvenţe s-a înregistrat în 2018 în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, respectiv 2.606 (minus 7,69%), urmat de construcții (1277), industria prelucrătoare (974), hoteluri și restaurante (629) și transport și depozitare (564).
În ceea ce privește suspendările de activitate, cele mai multe cazuri au fost, anul trecut, în comerț (5609), în creștere cu 17% față de anul precedent, domeniu urmat de alte activități de servicii (1625), activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice (1490), construcții (1362) și industria prelucrătoare (1225).
În ceea ce privește dizolvările, cele mai multe s-au înregistrat în comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor (10788), în creștere cu 12% față de anul precedent, sector urmat de construcţii (3264), cu un avans de aproape 10% și de activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice, cu 3075 de cazuri.
În primele două luni din 2019, potrivit datelor ONRC, au fost înregistrate 28.958 de companii și PFA, în creștere cu aproape 30% față de perioada similară din 2018. Peste 13.500 de firme au fost radiate, mai mult de 3000 și-au suspendat activitatea, 986 au intrat în insolvență, iar alte peste 5500 au fost dizolvate. Toate cifrele arată mai bine decât în primele două luni din 2018.
,,Primăvara aduce, de regulă, un reviriment, însă condițiile de business nu mai par a mai fi atât de favorabile ca în anii precedenți’’ afirmă analiștii de la Sierra Quadrant.
TU CU CINE FACI BUSINESS?
Într-o economie în care creditul furnizor s-a extins îngrijorător de mult, firmele insuficient capitalizate cad pradă blocajului financiar, neîncasarea unor facturi într-un termen optim ducând la suspendarea activității, afirmă experții.
Potrivit studiului, în eventualitatea unei noi crize, mediul de afaceri ar fi mult mai vulnerabil, fiind mai îndatorat și mai sensibil la apariția unor șocuri financiare.
Un sondaj realizat în acest an de Banca Națională, în rândul companiilor care au aplicat în vederea contractării unui credit în ultimele 12 luni, arată că printre dificultățile majore întâmpinate în accesarea finanțării de la bănci și/sau IFN, în topul clasamentului se află cerințele privind valoarea sau tipul garanției, nivelul prea ridicat al dobânzilor și comisioanelor, clauzele contractuale, dar și birocrația.
Dincolo de blocajul financiar, multe dintre firmele ajunse în criză nu au planuri de investiții bine conturate, cu strategii de risc, iar dacă le au, acestea nu țin cont de realitățile din economie. Iar mare parte din vină o poartă slaba pregătire economică a investitorilor.
,, Sunt prea mulți cei angrenați în business care acționează din impuls, din fler, și prea puțin pe considerente solide, economice. Așa se ajunge la investiții peste posibilități în clădiri, mașini etc. sau la acordarea excesivă de dividende fără a ține cont de dinamica financiară a afacerilor”, afirmă experții.
Cum ne protejăm de firmele vulnerabile? Potrivit Sierra Quadrant, este esențial să te informezi din timp cu privire la dinamica afacerilor partenerilor.
,, Informația este esențială în afaceri. Utilizând servicii de management al riscului comercial, veți afla din timp dacă partenerul respectiv prezintă o situație financiară solidă. Pe de altă parte, este necesară o mai bună estimare a dimensiunii afacerii, multe companii intrând în insolvență pentru că și-au supraestimat veniturile, au avut așteptări mult prea optimiste legate de potențialul economic al industriei, al locației sau al partenerilor, furnizori și clienți. Nu în ultimul rând, este nevoie, ca investitor, să te asiguri că angajații tăi au educația economico-financiară necesară pentru a conduce business-ul pe profit. Și, de asemenea, este esențial să te informezi continuu despre dinamica climatului investițional”, afirmă experții.Sierra Quadrant este una dintre primele 10 societăți de profil din țară, specializată pe lucrări de administrare și lichidare dificile și complexe, caracterizate prin patrimoniu mare.
În cei 10 ani de activitate, compania a finalizat peste 650 de proceduri de faliment și lichidare. Printre dosarele gestionate de Sierra Quadrant se află Electrocentrale București (ELCEN), Letea SA Bacău, Servicii Energetice Moldova SA, Donau Chem, Compania de Navigație Fluvială Giurgiu NAV S.A., Teleferic SA, Rombet SA și GA-PRO-CHEMICALS S.A.
