Mai bogată ca niciodată în premiere, selecția de filme românești de la cea de-a 19-a ediție a Festivalului Internațional de Film Transilvania cuprinde un număr record de 21 de lungmetraje și 16 scurtmetraje, care vor fi proiectate, în prezența realizatorilor, între 31 iulie și 9 august, la Cluj-Napoca. 15 dintre ele vor avea parte de prima întâlnire cu publicul din România, în secțiunea Zilele Filmului Românesc, iar șapte vor fi în premieră mondială, potrivit unui comunicat TIFF.
,,Un film de o seriozitate aproape intimidantă’”, cum îl descrie Screen Daily, Malmkrog, drama de epocă pentru care Cristi Puiu a câștigat Premiul de regie în secțiunea Encounters la Berlinale, se va vedea pentru prima dată în România la TIFF. De la Berlin vine și Tipografic Majuscul, de Radu Jude, care pune în contrast imagini din arhiva TVR cu povestea reală, adaptată anterior pentru scenă de Gianina Cărbunariu, a unui adolescent prins în timp ce scria mesaje antisistem pe ziduri, în comunism. Din evenimente reale – intervenția Jandarmeriei în cazul conflictului de la Muzeul Țăranului Român, când un grup de protestatari a întrerupt proiecția unui film LGBT – se inspiră și Dan Chișu în 5 minute, proiectat în premieră la Varșovia.
Despre distanța dintre așteptări și realitate vorbește noul film semnat de Tudor Cristian Jurgiu, Și poate mai trăiesc și azi: seduși de ideea unei iubiri perfecte, ca-n filme și cărți, doi tineri își propun s-o trăiască pe pielea lor. În premieră absolută va rula și Început al lui Răzvan Săvescu, despre încercarea unui cuplu de a face față noii realități, după ce se izolează la munte.
Ivana Mladenović e regizoare și protagonistă a unei povești neconvenționale despre apartenență și dor, spusă cu umor și tandrețe în Ivana cea Groaznică, premiată la Locarno. Actorul Teodor Corban are rolul central în două debuturi puternice: filmul polițist Urma (r. Dorian Boguță), despre dispariția neașteptată a unui pianist, și Cărturan (r. Liviu Săndulescu), despre ultimele aranjamente ale unui bărbat care află că nu mai are mult de trăit. Nominalizată la Premiile Academiei Europene de Film, animația Călătoria fantastică a Maronei (r. Anca Damian) estepovestea înduioșătoare a unei cățelușe cu nasul în formă de inimă.
Despre deportările din anii ‘50 în Câmpia Bărăganului vorbește noul film al lui Andrei Zincă, Și atunci… ce e libertatea?, bazat pe nuvela Proiecte de trecut a Anei Blandiana. Din fapte istorice reale se inspiră și Cardinalul (Nicolae Mărgineanu), povestea episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, cel care a citit în fața românilor strânși la Alba Iulia proclamația Unirii de la 1 decembrie 1918.
Selecția de documentare este, la rândul ei, generoasă: 10 dintre cele 21 de lungmetraje sunt povești nonficționale, unele aduse în premieră pe marele ecran. ,,Devastator de sincer şi emoţionant’’, scrie Film Threat despre Acasă, debutul lui Radu Ciorniciuc, distins cu Premiul Special al Juriului pentru imagine la Sundance. Filmul documentează viața unei familii nevoite să se mute din locul pe care îl numea acasă, Delta Văcărești. Același peisaj e abordat dintr-o altă perspectivă în Delta Bucureștiului, regizoarea Eva Pervolovici explorând istoria acestei adevărate oaze din mijlocul Capitalei.
Lemn, realizat de Monica Lăzurean Gorgan, Michaela Kirst și Ebba Sinzinger, demască acțiunile ilegale de defrișare ale marilor companii exploatatoare. Cutremurător, multi-premiatul Colectiv (r. Alexandru Nanau) dezvăluie o întreagă rețea a corupției, minciunii și manipulării în sistemul sanitar românesc. Tulburător este și Totul nu va fi bine (r. Adrian Pârvu și Helena Maksyom), un documentar despre prima generație născută după dezastrul nuclear de la Cernobîl. Directorul de imagine Tudor Platon debutează în regie cu Casa cu păpuși, o incursiune într-un univers special: vacanța anuală a unor femei de 70 de ani, peste care timpul pare să nu fi trecut. Profu’, debutul lui Alex Brendea, e portretul plin de umor al unui profesor neconvențional și carismatic care își dă demisia din învățământ și deschide o școală de meditații în micul său apartament.
Așteptați răspunsul operatorului, de Pavel Cuzuioc, este o alegorie audiovizuală despre comunicare în era modernă, cu tehnicieni care repară cablu, din mai multe țări, fiecare interacționând diferit cu clienții lui. Siberia din oase,de Leontina Vătăman-Mărgineanu, adună mărturii de la basarabenii deportați în Siberia în urmă cu 70 de ani. Tot despre istoria Basarabiei vorbește și Grădina Sovietică, documentarul lui Dragoș Turea despre experimentul secret al lui Nikita Hruşciov de a transforma Moldova în Grădina Sovietică, prin folosirea energiei atomice în agricultura locală.
Selecția Zilelor Filmului Românesc e întregită de 16 scurtmetraje, cele mai multe dintre ele la prima întâlnire cu publicul: Contraindicații (r. Lucia Chicos), inclus în selecția Cinéfondation la Cannes 2020, El iubește ochii mei (r. Enxhi Rista) – votat Cel mai bun scurtmetraj documentar la Premiile Gopo 2020, These Days (r. Andrei Crețulescu), animația Moartea și Cavalerul (r. Radu Gaciu), Basmofilia (r. Tudor Cristian Jurgiu), Luna mea (r. Claudiu Mitcu), Sașa și Petre (r. Luca Istodor), Zimnicea (r. Bogdan Naumovici), Amar (r. Sarra Tsorakidis), Corigent (r. George ve Ganaeaard), Idila (r. Mihai Mincan), Totul pentru Riana (r. Mihai Dragolea), Laila (r. Raya Al Souliman), Bilet de iertare (r. Alina Șerban), Despre ce naiba să scriu? (r. Matei Monoranu), Bucureștiul văzut de sus (r. Andrei Răuțu).
Secțiunea Zilele Filmului Românesc este prezentată de Banca Transilvania.
