Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE), ca un răspuns la Documentul oficial COM(2026) 115 -” Pachetul de măsuri privind energia pentru cetățeni”a Parlamentului European a transmis o SCRISOARE DESCHISĂ – Parlamentului European, Comisiei Europene si Euro deputaților romani privind situația prosumatorilor si a Comunităților de Energie din Romania.
În ultimii ani, România a devenit un caz aparte în Uniunea Europeană. Deși legislația europeană încurajează producția descentralizată de energie și implicarea cetățenilor în sistemul energetic, în România persistă o rezistență puternică la acest model. În practică, statul și marile companii energetice continuă să controleze aproape integral producția, transportul, distribuția și furnizarea energiei pentru aproximativ 9 milioane de consumatori.
Explozia prosumatorilor – reacția cetățenilor la turbulențele din piața de energie
Creșterea numărului de prosumatori din ultimii ani nu este rezultatul unor politici publice coerente, ci reacția directă a cetățenilor la evoluția pieței de energie. Dacă în 2022, după începutul războiului din Ucraina, România avea aproximativ 22.000 de prosumatori, astăzi numărul acestora depășește 300.000, cu o putere instalată de peste 3.400 MW.
Această creștere a fost determinată de majorarea constantă a prețurilor la energie, de creșterea tarifelor de transport și distribuție din facturi și de temerea justificată a românilor că aceste costuri vor continua să crească. În acest context, tot mai mulți cetățeni au ales să își producă singuri energia pentru autoconsum.
Cu toate acestea, în loc să încurajeze această transformare a sistemului energetic, prosumatorii din România s-au confruntat în mod constant cu obstacole legislative și administrative. De-a lungul ultimilor ani au existat numeroase inițiative politice și reglementări care au încercat să limiteze sau să descurajeze dezvoltarea prosumatorilor. În loc să sprijine această tranziție energetică, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) este percepută de tot mai mulți cetățeni ca fiind controlată politic și incapabilă să funcționeze ca un arbitru independent în piața de energie.
Un exemplu unic în Europa este modul în care este plătită energia injectată în rețea de prosumatori. În prezent, energia livrată în exces este plătită la 24 de luni după facturare, iar în practică există numeroase situații în care furnizorii nu au emis facturi timp de doi sau chiar trei ani. Astfel, prosumatorii au ajuns să își monetizeze energia după patru sau chiar cinci ani de la momentul injectării în rețea.
Parlamentul României a adoptat în octombrie 2025 o lege menită să corecteze această situație, însă actul normativ a fost contestat de companii din sectorul energetic la Curtea Constituțională, iar verdictul întârzie de luni de zile.
Avem ZERO comunități de energie după 6 luni de la adoptarea legislației
Deși România a adoptat legislația necesară pentru implementarea directivelor europene RED II și RED III sub presiunea riscului de infringement și a posibilității de a pierde aproximativ 500 de milioane de euro din fondurile PNRR, cadrul legislativ introdus conține prevederi care pot face aceste comunități nefuncționale în practică.
Astfel, prosumatorii care aderă la o comunitate de energie își pierd statutul de prosumatori și devin „consumatori activi”, fiind obligați să se înregistreze fiscal, să emită facturi pentru energia livrată și să plătească taxe suplimentare, similar producătorilor comerciali de energie.
În plus, în România nu există nici astăzi un răspuns clar la o întrebare esențială: ce formă juridică trebuie să adopte cetățenii pentru a înființa o comunitate de energie. Solicitările adresate de APCE Ministerului Energiei au primit până acum doar răspunsuri amânate, invocându-se complexitatea subiectului.
Situația este agravată de proiectele de reglementare propuse de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), care introduc proceduri birocratice excesive pentru înregistrarea comunităților de energie. Prin aceste propuneri, ANRE își asumă un rol care depășește atribuțiile unui regulator tehnic, ajungând să decidă dacă o comunitate de energie este sau nu eligibilă să existe.
În același timp, un alt proiect ANRE propune ca operatorii de distribuție să stabilească dacă energia partajată într-o comunitate beneficiază sau nu de reduceri ale tarifelor de rețea. Această abordare creează o situație problematică, deoarece distribuitorii ar deveni arbitri într-o chestiune care le afectează direct veniturile.În loc ca dreptul european de a produce și partaja energie la nivel local să fie aplicat simplu și eficient, acesta este transformat într-un proces tehnico-birocratic complex și costisitor pentru cetățeni.
În opinia APCE, toate aceste evoluții indică faptul că legislația privind comunitățile de energie a fost adoptată mai degrabă pentru a permite accesarea fondurilor europene de către autorități locale, decât pentru a sprijini inițiativele cetățenești.
În aceste condiții, existența prosumatorilor și perspectiva dezvoltării comunităților de energie în România va depinde în mare măsură de legislația europeană societatea civila și mai ales de presiunea instituțiilor europene.
Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie din România solicită instituțiilor europene să analizeze modul în care directivele europene privind energia regenerabilă și drepturile cetățenilor sunt implementate în România.
Aceasta este realitatea percepută de către APCE. Toți prosumatorii sau consumatorii de energie din România dar și cei din Parlamentul European trebuie sa știe ce se întâmplă cu informații și din partea societății civile.
