Studiu OCDE
România a înregistrat o creștere puternică în ultimele două decenii, veniturile și productivitatea convergând către nivelurile OCDE. Potrivit unui nou raport al OCDE, sunt necesare reforme continue pentru îmbunătățirea finanțelor publice, consolidarea competitivității și promovarea participării forței de muncă, în vederea stimulării în continuare a perspectivelor de creștere și a nivelului de trai al României.
Studiul economic al OCDE privind România prevede că creșterea PIB-ului va ajunge la 1,0% în acest an, înainte de a urca la 2,2% anul viitor, după o creștere de 0,7% anul trecut. Se așteaptă ca inflația să rămână ridicată, la 6,6% în 2026, înainte de a scădea la 3,0% în 2027, pe măsură ce impactul măsurilor fiscale anterioare se estompează.
„România a înregistrat o creștere ridicată a veniturilor, determinată de creșteri semnificative ale productivității. Privind în perspectivă, o disciplină fiscală puternică trebuie să rămână o prioritate pentru a face față inflației persistente și presiunilor crescânde asupra cheltuielilor generate de îmbătrânirea populației”, a declarat secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, prezentând Raportul la București alături de prim-ministrul României, Ilie Bolojan. „Stimularea inovării, a competențelor și a digitalizării va fi importantă pentru consolidarea competitivității. Reformele în domeniul sănătății, al pieței muncii și al politicilor privind competențele ar facilita rate mai ridicate de ocupare a forței de muncă în rândul angajaților mai în vârstă, al femeilor și al tinerilor.”
Îmbunătățirea eficienței cheltuielilor rămâne o prioritate pentru asigurarea unor finanțe publice solide și pentru susținerea unei creșteri economice reziliente. Eforturile continue de lărgire a bazei de impozitare și de îmbunătățire a respectării obligațiilor fiscale prin digitalizarea în continuare și prin audituri bazate pe riscuri ar contribui la sustenabilitatea fiscală. Având în vedere că sunt necesare eforturi suplimentare de consolidare după 2026, planificarea bugetară pe termen mediu, bazată pe bugetarea orientată către performanță și pe revizuiri ale cheltuielilor, ar contribui la asigurarea disciplinei fiscale și a alocării eficiente a fondurilor publice.
Este necesară o mai bună integrare a întreprinderilor românești în lanțurile de aprovizionare globale pentru a debloca potențialul economic. Eforturi suplimentare de simplificare și digitalizare a structurilor de autorizare a activităților economice ar reduce costurile administrative și ar stimula dinamismul afacerilor. Îmbunătățirea stimulentelor pentru cercetare și dezvoltare, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, ar stimula inovarea. Investițiile în capitalul uman, inclusiv prin punerea în aplicare integrală a reformei cuprinzătoare a educației și prin o mai bună aliniere a educației și formării profesionale la nevoile pieței forței de muncă, ar contribui la creșterea ofertei de competențe avansate necesare pentru a avansa în lanțul valoric.
Creșterea participării pe piața muncii a lucrătorilor mai în vârstă, a femeilor și a tinerilor ar contribui la atenuarea provocărilor demografice cauzate de îmbătrânirea populației și de emigrare. Îmbătrânirea sănătoasă – prin îngrijire preventivă, depistare precoce și promovarea unor stiluri de viață mai sănătoase – precum și învățarea pe tot parcursul vieții și regimurile de muncă flexibile ar stimula capacitatea de angajare a lucrătorilor mai în vârstă. Îmbunătățirea stimulentelor pentru reîntoarcerea la locul de muncă după naștere, cum ar fi extinderea serviciilor de îngrijire a copiilor și scurtarea concediului parental, precum și noi măsuri împotriva discriminării la locul de muncă ar încuraja participarea femeilor pe piața muncii. Politici active mai eficiente pe piața muncii, inclusiv o mai bună implicare a tinerilor inactivi și accesul la formare profesională relevantă pentru locul de muncă, ar sprijini și mai mult ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor.
Schimbările climatice reprezintă o amenințare semnificativă pentru România, în special prin inundații și secetă. O mai bună aplicare a normelor împotriva construcțiilor în zonele expuse inundațiilor, îmbunătățirea sistemelor de protecție împotriva inundațiilor și extinderea acoperirii asigurărilor împotriva dezastrelor ar spori reziliența la riscurile de inundații. Modernizarea infrastructurii pentru a preveni pierderile de apă și irigațiile ineficiente, împreună cu actualizarea practicilor de tratare a apelor uzate, vor contribui la soluționarea problemelor legate de deficitul de apă.
