Articol de opinie de Bogdana Buhoș, Partener de audit, și Clarisa Bulai, Director de audit, Deloitte România
Conform prevederilor Legii nr. 162/2017 privind auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al situațiilor financiare anuale consolidate, cu modificările și completările ulterioare, implementarea funcției de audit interneste obligatorie pentru toate companiile care îndeplinesc criteriile de mărime cu scopul de a avea situațiile financiare supuse auditului statutar. Aceste companii au obligația de organizare a funcției de audit intern, al cărei coordonator trebuie să fie membru al Camerei Auditorilor Financiari din România, iar nerespectarea acestei cerințe atrage sancțiuni care pot varia de la 10.000 de lei până la 100.000 de lei.
În plus, începând cu anul 2024, Autoritatea pentru Supravegherea Publică a Activității de Audit Statutar (ASPAAS) a solicitat auditorilor financiari să raporteze cazurile în care companiile nu au implementată o funcție de audit intern, iar în prezent este în derulare procesul de transmitere a notificărilor de justificare a conformității către operatorii economici vizați.
În acest context, companiile trebuie să trateze prioritar și în conformitate cu standardele internaționale de audit intern această obligație, opțiunile fiind înființarea unei structuri de audit intern sau externalizarea către un furnizor de servicii de audit intern, în ambele cazuri coordonatorul activității de audit intern trebuie să fie membru al Camerei Auditorilor Financiari din România.
Care sunt companiile vizate de cerințele Legii nr. 162/2017?
Organizațiile vizate de cerințele Legii nr. 162/2017 trebuie să îndeplinească o serie de condiții. Un criteriu luat în calcul este cifra de afaceri de peste 32 de milioane de lei . De asemenea, numărul de angajați (un număr mediu de peste 50 de salariați) este și el un element important în determinarea obligativității realizării auditului intern, element care reflectă și mărimea unei companii. Cerințele de audit intern sunt influențate și de valoarea activelor (de peste 16 milioane de lei), aspect care denotă complexitatea activității desfășurate de o organizație.
Între conformitate și motor de valoare adăugată
Dincolo de conformitate, auditul intern are capacitatea de a aduce valoare adăugată reală companiilor care trebuie să îndeplinească această cerință.
In primul rând, auditul intern contribuie la îmbunătățirea guvernanței prin promovarea unor practici bazate pe responsabilitate și transparență, care asigură totodată independența managementului și consiliilor de administrație privind eficacitatea proceselor.
Auditul intern contribuie la eficientizarea și îmbunătățirea continuă a proceselor și a mediului de control intern al companiilor prin identificarea vulnerabilităților și recomandarea de soluții fezabile aliniate bunelor practici pentru gestionarea riscurilor care vizează implementarea unor controale interne robuste. Obiectivul acestora este de a asigura eficiența proceselor și conformitatea cu politicile interne și cu reglementările relevante pentru companie, cu scopul de a evita atât sancțiunile legale, cât și prejudiciile care țin de reputație, prin expunere redusă la riscul de fraudă, redundanță, ineficiență și practici învechite.
De asemenea, auditul intern sprijină procesul de management al riscului, prin identificarea și evaluarea riscurilor strategice, operaționale, de reputație și de conformitate, care ar putea afecta capacitatea organizației de a-și atinge obiectivele. Această abordare proactivă are rolul de a anticipa și de a preveni potențialele probleme înainte ca acestea să devină semnificative.
Auditurile interne contribuie la susținerea deciziilor de management operaționale și strategice, precum și la alinierea proceselor cu obiectivele organizației prin raportări clare și obiective care oferă o perspectivă independentă asupra riscurilor și oportunităților companiilor și care permit managementului să ia decizii informate.
Nu în ultimul rând, auditul intern contribuie la consolidarea credibilității organizației în fața părților interesate interne și externe (consiliul de administrație, comitetul de audit, autoritățile de reglementare și investitori), precum și la promovarea integrității, responsabilității și a conformității cu reglementările și standardele relevante.
În acest context, rolul auditului intern trebuie extins, de la garant al conformității la instrument important pentru conducere, capabil să identifice riscurile cu impact asupra activității companiei și să furnizeze informații utile pentru o guvernanță mai bună și o creștere a eficienței.
Funcția de audit intern se conectează firesc cu alte inițiative esențiale din zona de guvernanță și risc, precum managementul riscului, proiectele de conformitate și inițiativele de sustenabilitate. Privite împreună, aceste demersuri consolidează reziliența organizației și capacitatea de a naviga schimbările legislative și economice.
În concluzie, pentru companiile vizate de Legea nr. 162/2017, recomandarea este una fermă și constă în implementarea prioritară a funcției de audit intern, în conformitate cu standardele internaționale de audit intern, astfel încât aceasta să devină nu doar un exercițiu de conformitate impus de lege, ci un adevărat catalizator de creștere și transformare organizațională.
