Am citit azi în presă informații deosebit de interesante despre așa-numita “reformă fiscală”. Dezbateri naționale despre noi și noi taxe. Oficialii Cabinetului de la Palatul Victoria nu le contestă. Ci doar le… nuanțează. Creșteri de taxe care “de fapt, nu sunt taxe”, ci un soi de “optimizare fiscală”, din care nimeni nu pierde – o pledoarie favorabilă pentru structurile asociative ale multinaționalelor. Ce este interesant? Totul este pe surse, atent dirijate presei. Cote de impoziare crescute combinate cu un adaos de 1% pe cifra de afaceri. Scăderi ale pragului pentru cifra de afaceri etc. Ai impresia că această “reformă fiscală” nu este supusă dezbaterii publice, așa cum o cere legea, ci audienței din “Poiana lui Iocan”, unde cel care “citește gazeta” le explică ce vrea să facă Guvernul. Desigur, unii înjură, alții comentează pozitiv. Așa stând lucrurile, suntem în luna septembrie, anul 2023 și, iată, “ Moromeții” au dreptate. Vor ajunge să spună: “N-am!”.
Firește, dincolo de introducere, să dăm un exemplu. Cineva, nu știm cine a fost sfătuitorul, a propus, pe surse, necontestate de către guvernanți, ca tichetele de vacanță, tichetele de masă, tichetele de creșă, tichetele culturale sau tichetele cadou să nu mai fie acordate angajaților sub formă de vouchere – un sistem controlabil din punct de vedere fiscal și al destinației de consum – ci în… numerar. Cu alte cuvinte… liber la evaziunea fiscală.
Nu exagerez. Să luăm exemplul turismului. De bine de rău, grație voucherelor de vacanță, românii puteau să plătească, fiscalizat, serviciile pentru cazare și masă în unitățile desemnate, legal, cu această funcție. Acum, prin propunerea lansată, banii primiți pentru vacanță pot fi cheltuiți oriunde. Fie la “păcănele”, fie la restaurantul din colț, fie în cluburi. La fel banii pentru creșe, pentru masă, pentru activități culturale.
Cine a avut inițiativa unei astfel de “reforme fiscale”? Am așteptat un punct de vedere oficial. Nimic. Am așteptat un punct de vedere din partea structurilor patronale reprezentative, una dintre ele reprezintă interesele corporatiste. Iar nimic. În acest ultim caz, mă miră lipsa de reacție față de emitenții de tichete sau vouchere. Probabil cluburile “importante”, lanțurile de restaurant și hoteluri preferă… “banii gheață”.
Deși a subliniat că nu dorește ca punctul său de vedere să fie consemnat ca unul oficial al Vicepreședintelui Federației Patronatelor din Turismului Românesc, îmi permit să redau o scurtă scurtă conversație cu Nicolae Istrate, personaj cu o experiență de peste 50 de ani în turism:
-De ce acordarea tichetelor pe carduri restricționate este cea mai bună soluție pentru economia României?
Biletele de valoare din Romania, atât beneficiile extrasalariale, cât și cele sociale, în prezent sunt emise pe carduri cu utilizare restricționată, exclusiv pentru scopul pentru care sunt acordate. Utilizarea restricționată a cardurilor, precum și regulile adiționale impuse au condus la o digitalizare masivă a structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare clasificate, fiind gura de oxigen pe durata pandemiei și asigurând fiscalizarea veniturilor care circulă în aceste unități. În turism, în primul an în care au fost introduse voucherele de vacanță, numărul unităților turistice care au solicitat autorizare a crescut cu 300%. Utilizarea tichetelor în România a însemnat o educare pe scară largă a populației să utilizeze cardurile cu impact deosebit asupra fiscalizării sumelor care circulă în economie. Campaniile de educare a beneficiarilor de tichete și a companiilor angajatoare desfășurate de către unitățile emitente sunt liantul care ajută la îndeplinirea scopului social al tichetelor. România trebuie să învețe din bunele practici desfășurate în alte țări și să păstreze lucrurile care merg și produc rezultate pozitive. OECD a inclus politici sociale implementate cu tichete în formă digitală (pe carduri) în România, ca bună practică în analiza realizată recent, iar noi ne gândim să distrugem acest sistem. Doresc să reamintesc că voucherele de vacanță au fost introduse în special pentru refacerea forței de muncă a angajaților.
-Ce părere aveți despre acordarea de bani ca alternativă la sistemul de tichete?
Într-o lume digitală, în care unele state iau în calcul eliminarea banilor fizici, la noi, conform draftului de măsuri prezentat, este propusă acordarea de bani ca alternativă la sistemul de tichete, ceea ce va face imposibilă trasabilitatea cheltuirii sumelor alocate și ar încuraja utilizarea sumelor în alte scopuri decât cele pentru care sunt alocate (spre exemplu, în prezent, peste 20% dintre tranzacțiile lunare cu tichete de masă sunt încercări de utilizare a acestora la casele de jocuri de noroc, așa-numitele păcănele, dar și în alte locații decât restaurante sau unități de alimentație publică). În Cehia, conform unui studiu realizat de CETA, permiterea acordării contravalorii tichetelor și în bani a dus la scăderea la jumătate a angajaților care mănâncă la prânz sau cumpără alimente din sumele respective, iar încasările la bugetul de stat au scăzut considerabil. Urmând exemplul altor țări europene, poate ar fi bine să se analizeze posibilitatea ca tichetele de masa să aibă o limită la plata zilnică a acestora, pentru asigurarea utilizării tichetelor pentru plata meselor regulate.
– Spre ce cheltuieli credeți că vor fi direcționați banii acordați în locul tichetelor?
Acordarea de bani în locul tichetelor și voucherelor de vacanță va duce la cheltuirea acestor sume fără asigurarea obiectivului pentru care au fost acordate; banii de vacanță vor merge în afara țării sau la unități turistice care funcționează la negru, iar banii pentru masă, cultură sau cei acordați în locul tichetelor cadou sau de creșă vor putea fi folosiți pentru orice alt tip de cheltuială, inclusiv nefiscalizată.
– Cum contribuie concret cardurile de tichete la reducerea economiei subterane și la creșterea veniturilor la bugetul de stat?
Cardurile de tichete, tocmai datorită sistemelor de utilizare restricționată, contribuie la reducerea economiei subterane și creșterea veniturilor la bugetul de stat prin: • înăsprirea luptei împotriva fraudelor, deoarece spre deosebire de numerar, conformitatea utilizării nu va mai ține doar de responsabilitatea beneficiarului, ci și a comerciantului; • securitatea pe care o oferă plățile electronice spre deosebire de cele cu numerar; • nu există cazuri în care tranzacțiile cu tichete să nu fie monitorizate din punct de vedere fiscal; • scăderea evaziunii fiscale prin determinarea beneficiarilor de tichete pe suport electronic să efectueze plăți electronice; • sprijinul masiv asupra economiei locale, pe care tichetele pe suport electronic o alimentează, ca un instrument de sprijin pentru consum, tichetele având perioadă de valabilitate determinată, neputând fi economisite.
-Care va fi regimul juridic al acordării contravalorii tichetelor in numerar?
Prin posibilitatea acordării contravalorii tichetelor în numerar, acestea vor dobândi regimul juridic al unui salariu normal, care, însă, nu va fi fiscalizat integral, ca orice salariu. Astfel, se va crea situația în care o parte dintre angajați, care beneficiază de această remunerație de tip salariu din partea angajatorilor, să nu suporte toate taxele fiscale aferente salariului pe care le plătesc ceilalți angajați care nu primesc această sumă suplimentară la salariu. Practic, unii salariați vor avea salariul fiscalizat integral, iar alții vor beneficia de facilități fiscale pentru o parte din veniturile salariale, doar în baza unor criterii ce depind exclusiv de voința angajatorilor acestora. În acest sens, s-a pronunțat și Consiliul Constituțional din Belgia care, prin Decizia nr.62.233/1/3 din 14 noiembrie 2017, a statuat ca măsură a înlocuirii tichetelor de masă cu acordarea acestora in numerar și în aceleași condiții fiscale este constituțională doar în măsura în care de o astfel de facilitate ar beneficia toți angajații. În caz contrar, se încalcă principiul echității.
-Care sunt așteptările pe care le aveți de la Guvernul României?
Încă am așteptări realiste din partea Guvernului și sper să adopte doar măsuri care aduc resurse adiționale la bugetul de stat, și nu măsuri care distrug activități care produc, de mulți ani, efecte pozitive în economie, cunoscute și susținute de toți actorii implicați.
-Atât reprezentanții Federației Patronatelor din Turismul Românesc, cât și dumneavoastră personal, au dat dovadă de foarte multe ori că sunt bine informați. Știți cumva cine a propus și susținut atât in Coaliția de Guvernare, cât și în Guvern, această modificare esențială, respectiv acordarea de bani ca alternativă la sistemul de tichete și al voucherelor de vacanță?
În urma discuțiilor cu unii colegi și reprezentanți ai structurilor asociative din turism, pot concluziona că un membru important al unei confederații reprezentative la nivel național, susținut de unii membri ai unei coaliții, a fost primit atât de guvern cât și de reprezentanți ai partidelor din coaliția de guvernare să discute această temă.
-Vă referiți la Confederația Patronală CONCORDIA și la Coaliția pentru Dezvoltarea României?
Răspunsul la această întrebare și la altele, data viitoare. Vă rog să notați că prezentul punct de vedere nu este al Vicepreședintelui FPTR, ci al unui om care activează în turism de peste 50 de ani.
P.S: Joi la Guvern vor avea loc discuții despre situația prezentată. Vom reveni cu amănunte.
