În plină criză a forței de muncă și sub presiunea tot mai mare a performanței, organizațiile ar trebui să creeze medii incluzive și să valorifice diversitatea pentru a-și păstra oamenii. Cu toate acestea, studiul BARES D&I 2025 realizat de OPEN MINDS – Asociația pentru Diversitate și Incluziune arată că în multe industrii din România se întâmplă exact opusul: angajații tac, se retrag sau aleg să plece, iar sectoarele care rămân captive în pasivitate pierd resursa capabilă să aducă stabilitate și inovație.
Pe de o parte, industrii precum HoReCa și Serviciile se transformă rapid, devenind mai deschise și mai profesioniste. Pe de altă parte, sectoare tradiționale precum Producția și chiar Administrația publică rămân blocate într-un climat al tăcerii și al pasivității, riscând să piardă oamenii valoroși exact atunci când nevoia lor este mai mare.
„Datele BARES D&I 2025 arată că incluziunea nu mai este un subiect de imagine, ci un răspuns strategic la provocările reale ale pieței muncii. Industriile care reușesc să creeze un climat de colaborare și respect atrag oamenii cu potențial, în timp ce organizațiile care rămân captive în excludere sau pasivitate pierd exact resursa de care depinde reziliența lor”, susține Mirela Tănase, Vicepreședinte OPEN MINDS.
Studiul a identificat patru mari tipologii de angajați – Avangardiștii incluziunii, Centrații pe sine, Spectatorii sociali și Deconectații social – care se distribuie diferit în funcție de industrie.
Avangardiștii, cei mai activi promotori ai empatiei, colaborării și echității, sunt vizibili mai ales în servicii, în HoReCa și administrație publică, unde ocupă frecvent poziții de management (46%). Centrații pe sine, orientați mai degrabă către beneficiile individuale decât către valorile colective, cresc numeric în producție și comerț, dar raportează scăderi accentuate ale satisfacției emoționale și ale încrederii în echitate. Spectatorii sociali, deși recunosc diversitatea, evită să intervină și preferă o atitudine pasivă, în timp ce Deconectații sunt cei mai vulnerabili, declarând lipsă de siguranță psihologică și niveluri ridicate de stres.
Cât de incluzive sunt industriile din România
În HoReCa și comerț, ponderea Avangardiștilor a crescut spectaculos, de la 21% în 2024 la 35% în 2025, ceea ce indică o deschidere mai mare către incluziune și o profesionalizare treptată a sectorului. În paralel, Deconectații au scăzut drastic, de la 15% la 5%, iar Spectatorii sociali de la 33% la 23%. Totuși, Centrații pe sine cresc, de la 31% la 37%, semn că presiunea lipsei de personal obligă angajatorii să adopte practici mai incluzive pentru a-și păstra oamenii, dar în același timp individualismul rămâne prezent.
Dacă ne raportăm la sectorul Serviciilor, segmentul Avangardiștilor a urcat de la 30% la 36%, consolidând acest domeniu ca un pol al incluziunii sociale. Creșterea lor se reflectă și în scăderea Centraților pe sine, de la 28% la 25%, ceea ce arată o orientare mai pronunțată către implicare colectivă. Deconectații scad de la 14% la 11%, în timp ce Spectatorii sociali rămân constanți (28% → 28%). Aceste tendințe confirmă atractivitatea sectorului pentru noile generații, care caută medii autentice, echitabile și deschise diversității.
Situația este mai complexă în Administrația publică. Aici, Avangardiștii reprezintă 34% dintre angajați, un procent ridicat, dar în scădere față de 36% în 2024. În același timp, Centrații pe sine cresc de la 22% la 28%, în timp ce Spectatorii sociali scad de la 28% la 24%. Deconectații rămân constanți la 14%. Datele conturează imaginea unui sector stabil și reglementat, cu o bază solidă pentru incluziune, dar în care scăderea Avangardiștilor și creșterea Centraților sugerează blocaje culturale și dificultăți în transformarea reală a climatului organizațional.
În schimb, Producția rămâne dominată de tipare pasive. Avangardiștii scad puternic, de la 36% în 2024 la 29% în 2025, în timp ce Centrații pe sine cresc de la 24% la 27%, iar Deconectații de la 9% la 17%. Spectatorii sociali scad ușor, de la 31% la 27%. Acest profil arată o alunecare spre dezangajare și o rezistență mai mare la schimbare, reflectând atât presiunile organizaționale din sector, cât și lipsa unei culturi incluzive consolidate.
„BARES D&I 2025 arată foarte clar că industriile din România se dezvoltă în ritmuri diferite atunci când vine vorba de incluziune. HoReCa și Serviciile devin tot mai deschise și mai atractive pentru angajați, în timp ce Producția sau Administrația publică se confruntă cu blocaje culturale care frânează adaptarea. Această polarizare înseamnă că, în loc să valorificăm diversitatea ca resursă strategică, riscăm să adâncim decalajele și să pierdem exact oamenii de care organizațiile au cea mai mare nevoie”, a mai explicat Mirela Tănase.
Cultura favoritismelor și discriminării adâncește criza de personal
Nu în ultimul rând, studiul scoate în evidență un factor comun în toate industriile: persistența discriminărilor. Aproape jumătate dintre respondenți (45%) au observat discriminări salariale, iar 39% favoritisme în accesul la oportunități de carieră. Lipsa reacției la plângeri (37%) și comentariile discriminatorii (36%) completează acest tablou. Consecința este că în sectoarele cu incluziune redusă, jumătate dintre angajații excluși declară că vor să plece – dublu față de media națională, de 24%.
„Valorile personale sănătoase ale angajaților nu se pot manifesta dacă organizația nu oferă un spațiu receptiv. Barometrul arată că, în lipsa acestui sprijin, chiar și cei cu potențial de leadership incluziv ajung să se retragă sau să plece. Într-o piață a muncii unde retenția și atragerea oamenilor devin critice, companiile care nu iau în serios incluziunea își subminează singure șansele de a construi stabilitate și performanță pe termen lung.” – a încheiat Mirela Tănase, Vicepreședinte OPEN MINDS.
