De la cea mai săracă țară din UE la membru al zonei euro. Bulgaria intră în uniunea monetară, într-un context politic instabil și cu o societate profund împărțită între speranță și teamă.
Bulgaria a devenit oficial al 21-lea stat membru al zonei euro, depășind economii considerate mai solide, precum Polonia, Cehia sau Ungaria. Pentru o parte a populației – în special tineri urbani și antreprenori – adoptarea monedei unice este percepută drept un pas firesc și promițător spre consolidarea statutului european al țării. Pentru alții însă, în special în mediul rural și în rândul generațiilor mai în vârstă, renunțarea la leva provoacă neliniște și resentimente.
Leva, simbol național abandonat după aproape un secol și jumătate
Moneda națională bulgară, leva (care înseamnă „leu”), a fost introdusă în 1881, potrivit BBC. Din 1997 însă, aceasta a fost legată de alte monede europene – mai întâi de marca germană, apoi de euro – ceea ce face ca tranziția actuală să fie, din punct de vedere tehnic, una relativ previzibilă.
Cu toate acestea, sondajele de opinie indică o societate divizată aproape egal. Bulgaria, cu o populație de 6,5 milioane de locuitori, traversează o perioadă de instabilitate politică accentuată, care complică procesul de adoptare a euro.
Instabilitate politică și presiune socială
Guvernul de coaliție condus de premierul Rosen Zhelyazkov a pierdut votul de încredere pe 11 decembrie, în urma unor proteste ample împotriva bugetului pentru 2026. Bulgaria a organizat nu mai puțin de șapte alegeri în ultimii patru ani, iar un al optulea scrutin este considerat probabil la începutul anului viitor.
În acest context tensionat, vocile critice sunt puternice. „Nu vreau euro și nu-mi place modul în care ne-a fost impus”, a declarat pentru BBC Todor, un mic antreprenor de 50 de ani din orașul Gabrovo. Potrivit acestuia, afacerea sa a fost afectată de inflația ridicată și de scăderea vânzărilor, alimentate, crede el, de temerile legate de noua monedă. Un referendum pe tema euro, propus de președintele Rumen Radev, a fost respins de guvernul aflat la final de mandat.
Entuziasm prudent în mediul de afaceri urban
În capitala Sofia, percepția este mai nuanțată. Ognian Enev, proprietarul unei ceainării, consideră adoptarea euro o schimbare mai degrabă tehnică decât una dramatică. „Este, în general, un lucru bun”, spune el, subliniind că multe prețuri erau deja exprimate în euro, mai ales în sectorul imobiliar și auto. De asemenea, cei aproximativ 1,2 milioane de bulgari care trăiesc în străinătate trimit bani acasă de ani de zile în moneda unică.
Tranziție controlată și măsuri de protecție a consumatorilor
Pe parcursul lunii ianuarie, plățile sunt permise atât în leva, cât și în euro, însă restul trebuie oferit în euro. De la 1 februarie, leva va fi retrasă complet din circulație. Din august 2025, toate magazinele sunt obligate să afișeze prețurile în ambele monede.
Rata de conversie — 1 euro pentru 1,95583 leva — este considerată convenabilă, iar autoritățile au instituit mecanisme de supraveghere pentru a preveni rotunjirea abuzivă a prețurilor. Unele tarife, precum cel al transportului public din Sofia, urmează chiar să scadă ușor.
Identitate națională pe noile monede
Pentru a atenua temerile legate de pierderea suveranității, Bulgaria a ales simboluri naționale pentru designul monedelor euro: Sfântul Ivan de Rila pe moneda de 1 euro, Paisie de Hilendar pe cea de 2 euro și Călărețul de la Madara pe monedele de valoare mică.
Între modelul baltic și riscul stagnării
Impactul pe termen lung al adoptării euro rămâne o necunoscută. Experiența altor state oferă două scenarii: modelul baltic, caracterizat de reforme, investiții și combaterea corupției, și modelul italian, asociat cu stagnare economică. „Mă tem că vom fi mai mult ca Italia”, avertizează Ognian Enev.
