Ce crede mediul de afaceri din Austria despre extinderea Spațiului Schengen. Camera Economică Federală a Austriei: “România și Bulgaria sunt parteneri economici importanți; companiile noastre sunt al doilea cel mai mare investitor străin în ambele țări”

George Forcoș (www.b1tv.ro)

Guvernul de la Viena continuă să se opună aderării depline a României și Bulgariei la Spațiul Schengen, așa cum a anunțat recent ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner. Într-o conferință de presă cu omologul român, Cătălin Predoiu, Karner a spus că „ar fi greşit” să fie stabilită o dată concretă pentru aderarea și cu frontierele terestre a celor două țări.

Ce spune mediul de afaceri din Austria despre extinderea Spațiului Schengen

Mediul de afaceri din Austria are însă un punct de vedere diferit. Dacă oficialii de la Viena spun că Spațiul Schengen are probleme structurale și că o extindere nu trebuie realizată până când nu sunt formulate soluții concrete la nivel european, Camera Economică Federală a Austriei (WKÖ) a transmis într-un punct de vedere pentru B1TV.RO că susține un acord rapid, luând în calcul toate preocupările relevante, pentru că extinderea contribuie la întărirea pieței interne.

În ceea ce privește România și Bulgaria, WKÖ subliniază importanța parteneriatelor economice pe care companiile austriece le au cu cele două state, dar și oportunitățile economice pe care le aduce extinderea Spațiului Schengen.

“România și Bulgaria sunt parteneri economici importanți pentru economia Austriei; companiile noastre sunt al doilea cel mai mare investitor străin în ambele țări și găsesc piețe importante în regiune.

O economie europeană puternică nu poate prospera decât în ​​cadrul unei piețe interne europene solide. Aceasta include punerea în aplicare a liberei circulații a persoanelor în cadrul Schengen, cu condiția să fie îndeplinite toate criteriile pentru aceasta.

Frontierele deschise economisesc timp și bani prin eliminarea timpilor de așteptare stresanți și costisitori la frontieră. Acest lucru facilitează comerțul cu bunuri și prestarea de servicii. Scopul nostru comun este de a asigura și extinde relațiile excelente și potențiale ale economiei noastre din regiune. Sperăm la un acord rapid, luând în considerare toate preocupările relevante”.

Într-un raport al WKÖ, se precizează explicit faptul că blocarea aderării depline a României și Bulgariei la Spațiul Schengen afectează imaginea Austriei și a companiilor austriece:

“Faptul că aderarea deplină la spațiul Schengen a fost împiedicată – în special prin dreptul de veto al Austriei – continuă să împovăreze imaginea anterior foarte pozitivă a Austriei și a companiilor austriece”.

Potrivit datelor furnizate de WKÖ,  Austria cu peste 11,5 miliarde EUR este al doilea investitor străin important în România. Pentru Austria, România s-a clasat pe locul 6 în topul celor mai importante ținte de investiții.

Economia austriacă este de mulți ani un investitor important în România. Cu aproximativ 11,5 miliarde EUR sau o cotă de 10,7%, este al doilea cel mai mare investitor străin din România și, prin urmare, este doar în urma Germaniei cu 16,1 miliarde EUR.

Austria, unul dintre principalii investitori în România

România este, conform datelor disponibile la momentul raportării de la Banca Națională a Austriei (OeNB,Din 2022) cu investiții directe austriece de 11,2 miliarde EUR a șasea cea mai importantă țară de destinație pentru investițiile străine austriece.

În prezent există în România aproximativ 3.900 de companii cu capital austriac, cu 100.000 de angajați.

Companiile austriece au făcut unele dintre cele mai mari investiții din România: preluarea a 51% din Petrom de către OMV și cumpărarea a 93% din acțiunile BCR de către ERSTE BANK.

În general, au fost nenumărate investiții austriece în toate sectoarele.

Potrivit registrului comerțului, în România există în jur de 3.900 de firme cu capital austriac, dintre care în jur de 1.500 sunt firme active.

Investițiile austriece sunt de facto investiții exclusiv productive în economia reală.  OMV-Petrom a reinvestit aproximativ 18 miliarde de euro de la preluarea companiei petroliere de stat române Petrom în 2005. Până în 2030, alte 11 miliarde EUR vor fi investite în diferite proiecte de sustenabilitate.

Companiile austriece sunt lideri de piață în petrol, gaze, benzinării, bănci, asigurări, transport și logistică, imobiliare, dezvoltare imobiliară, materiale de construcții, industria construcțiilor, prelucrarea lemnului, zahăr, ambalaje etc. Companiile austriece au aproximativ 100.000 de companii directe și angajați indirecți în România.

Cele mai importante categorii și produse de export pentru Austria

Exporturile austriece în România au arătat în ultimii ani creșteri continue în aproape toate sectoarele economiei.

După o scădere ușoară în anul pandemic 2020 (-6,2%), a fost înregistrată o creștere foarte mare în 2021 situată la + 26,5% și în 2022 la + 26,0%. Aceste rate ridicate nu au mai putut fi menținute în 2023, dar exporturile au crescut din nou cu +4,4%, până la 3,92 miliarde EUR valoare de înregistrare absolută, arată datele furnizate de WKÖ.

Cele mai importante categorii și produse de export pentru Austria pentru întregul an 2023 au fost:

Autovehicule (655,5 milioane EUR sau + 10,8%, inclusiv mașini, părți ale caroseriei, tractoare și remorci, camioane, motociclete),

Mașini electrice, aparate și produse electronice (605,3 EUR milioane sau + 2,4%, în special circuite și piese integrate electronic pentru aceasta, transformatoare, telefoane mobile, fire izolate, întrerupătoare de tensiune, motoare electrice etc.),

Diverse mașini și aparate (559 milioane EUR sau + 36%, larg diversificate etc.0

Alte poziții importante includ produsele farmaceutice (201 EUR milioane, + 24,5%, produse farmaceutice, parțial antiseruri), uleiuri minerale (185 milioane EUR, +344%)

Fier și oțel (165 milioane EUR, +2,7%, în special tablă), materiale plastice și bunuri din materiale plastice (152 milioane EUR -13,1%, aproximativ 50% fiecare materie primă.

Importurile din Austria, în continuă creștere

Importurile austriece din România au fost constante în ultimii ani. După un record în 2022 cu + 15,1% la 2,49 miliarde EUR, totuși, a existat o scădere a cererii de -10% în 2023, până la 2,24 miliarde EUR, care este încă a doua cea mai bună valoare anuală, precizează WKÖ.

Spre deosebire de exporturile, care cresc în esențial toate sectoarele evoluţia importurilor în cadrul celor mai importante categorii de produse a variat.

Cererea de mașini electrice a scăzut (-171,6 milioane EUR sau – 27,4%), livrările de conductori și fire electrice fiind în principal eliminate. Importurile de petrol și combustibili sunt întotdeauna supuse unor fluctuații puternice.

Au existat creșteri pentru vehicule și piese feroviare cu 47 milioane EUR până la 57,3 milioane EUR și pentru autovehicule cu 25% până la 176,6 milioane EUR, în special pentru autoturisme.

Datorită evoluției descrise mai sus, excedentul comercial al Austriei în 2023 va fi de 1,68 miliarde EUR, o creștere de de la 33,8% la 42,9%.

România, a 14-a cea mai importantă piață de export a Austriei

După ce volumul total al comerțului bilateral a ajuns abia în în 2021 la 5,1 miliarde de EUR, în 2022 acesta se situează la 6,24 miliarde EUR. În 2023, acesta va fi similar, cu puțin sub 6,2 miliarde EUR.

Prin urmare, România este (conform cifrelor preliminare) a 14-a cea mai importantă piață de export a Austriei și a 19-a cel mai important partener de import.

Din perspectiva românească, Austria nu este doar un investitor semnificativ, ci și un partener important în comerțul exterior: în 2023, Austria va fi a 16-a cea mai mare piață de export a României și al 10-lea ca partener de import.

O schimbare în structura comerțului exterior al Austriei cu România se remarcă de ceva vreme. Acest lucru se datorează în principal evoluției României de la o țară cu salarii mici la o țară dezvoltată, industrializată din UE.

De exemplu, exportul de piese auto este în creștere bruscă. Acum au crescut achizițiile în domeniile infrastructurii, transporturilor și energiei, inclusiv a energiei regenerabile, tehnologie de mediu, agricultură și silvicultură.