Marți, 28 ianuarie, Comitetul Economic și Social European (CESE) și Biroul Regional pentru Drepturile Omului al ONU pentru Europa, în parteneriat cu Rețeaua pentru Drepturile Omului și Democrația (HRDN), au găzduit un dialog interactiv între reprezentanții societății civile și Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker TÜRK. Discuțiile au evidențiat preocupările cu privire la micșorarea spațiului civic, dezinformarea, amenințările la adresa democrației, necesitatea unei protecții mai puternice pentru apărătorii drepturilor omului, politicile de migrație, justiția internațională și responsabilitatea corporativă.
Christian Moos, raportor pentru avizul CESE privind pachetul de apărare a democrației și vicepreședinte al Grupului CESE pentru drepturile fundamentale și statul de drept (FRRL), a deschis dialogul cu un avertisment puternic cu privire la necesitatea stringentă a societății civile de a apăra drepturile omului. Moos a observat că un eveniment similar din trecut s-ar fi concentrat asupra modului de susținere a spațiului civic în alte părți ale lumii, dar astăzi un astfel de accent a fost pus și pe Europa.
Remarcile sale au pregătit scena pentru o discuție care a subliniat presiunile tot mai mari asupra societății civile, a presei independente și a apărătorilor drepturilor omului din Europa – preocupări care au fost reluate de reprezentanții societății civile. Pachetul propus pentru apărarea democrației, conceput pentru a contracara intervenția străină printr-o mai mare transparență, a fost evidențiat ca un risc potențial pentru spațiile civice, cu îngrijorarea că atacurile cu care se confruntă deja organizațiile societății civile din partea politicienilor și a anumitor mass-media ar putea crește în continuare. Participanții au cerut reguli generale de transparență, mai degrabă decât să se evidențieze actorii specifici și un sprijin sporit pentru OSC și mass-media independentă pentru a promova democrația atât în interiorul, cât și în afara granițelor Europei.
Politica diviziunii și a polarizării
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Türk, a subliniat pericolele politicii de divizare și polarizare, impactul lor grav asupra drepturilor omului, în special pentru minorități și grupuri vulnerabile, cum ar fi migranții, romii, femeile și fetele sau comunitatea LGBTQ+, precum și asupra societății noastre în ansamblu.
Reprezentanții societății civile au făcut un ecou la aceste preocupări, subliniind campaniile de dezinformare care alimentează narațiunile anti-democratice și vizează actorii societății civile care expun conflicte de interese, corupție, scandaluri de mediu și abuzuri ale drepturilor omului.
Combaterea impunității și consolidarea răspunderii
Reprezentanții societății civile au evidențiat recent adoptata Directivă UE privind sustenabilitatea corporativă Due Diligence, care stabilește obligații pentru companiile mari de a identifica și aborda efectele negative asupra drepturilor omului și asupra mediului, ca o etapă-cheie în eforturile de a asigura responsabilitatea corporativă. În același timp, aceștia și-au exprimat îngrijorarea cu privire la riscul ca noua agendă de simplificare legislativă să fie utilizată pentru a slăbi această directivă-cheie, o mișcare care ar putea submina responsabilitatea corporativă și ar putea încuraja încălcările drepturilor omului.
Participanții au condamnat, de asemenea, erodarea sprijinului pentru rolul și activitatea Curții Penale Internaționale (CPI). Ei au avertizat că standardele duble ale unor state membre ale UE în tratarea mandatelor de arestare a CPI amenință credibilitatea UE ca susținător-cheie al justiției internaționale și al drepturilor omului.
Abordarea lacunelor în domeniul protecției drepturilor omului în politica de migrație a UE
Politicile de migrație au fost, de asemenea, analizate în timpul discuțiilor, reprezentanții societății civile au împărtășit critici puternice cu privire la riscurile pentru drepturile omului pe care le implică Pactul UE privind migrația și azilul. Preocupările s-au concentrat asupra procedurilor de control și de frontieră, despre care se spune că ar putea crește utilizarea detenției pentru imigranți, inclusiv a copiilor, în ciuda angajamentelor internaționale de a pune capăt unor astfel de practici. Participanții au criticat, de asemenea, tendința generală de externalizare a guvernanței migrației și impactul negativ al acesteia asupra drepturilor omului ale migranților și asupra situației drepturilor omului în țările de origine și de tranzit în general, în special în absența evaluărilor riscurilor pentru drepturile omului și a măsurilor adecvate de atenuare și de diligență.
Sprijinirea și protejarea apărătorilor drepturilor omului
În Europa, în 2023, potrivit Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale (FRA), peste 60% dintre apărătorii drepturilor omului au fost victime ale amenințărilor și atacurilor online. Între timp, apărătorii drepturilor omului din țările non-europene se confruntă cu provocări semnificative în obținerea drepturilor de acces și de ședere în UE. Participanții au cerut mecanisme de protecție mai puternice pentru apărătorii drepturilor omului din cadrul UE, iar căile dedicate pentru apărătorii drepturilor omului expuși riscului să fie relocate mai ușor în UE.
