În timp ce Uniunea Europeană se apropie de o revizuire esențială a agendei sale de politică socială, un nou raport solicitat de Comitetul Economic și Social European (CESE) oferă o imagine detaliată a stării actuale a Pilonului european al drepturilor sociale (EPSR). Constatările evidențiază atât progrese semnificative, cât și provocări persistente, pe măsură ce UE se străduiește să își îndeplinească obiectivele sociale ambițioase pentru 2030.
EPSR, lansat în 2017, și-a propus să consolideze dimensiunea socială a UE, promițând condiții de muncă mai echitabile, o mai bună protecție socială și o mai mare incluziune. Planul de acțiune din 2021 a transpus aceste principii în acțiuni concrete, inclusiv patru directive cheie: Condiții de muncă transparente și previzibile, Echilibrul dintre viața profesională și cea personală, Salarii minime adecvate și Echilibrul de gen în consiliile de administrație ale companiilor.
Conform studiului CESE publicat recent, intitulat „Pilonul european al drepturilor sociale: Stadiul actual în 2024”, majoritatea statelor membre au transpus deja aceste directive în legislația națională, deși parcursul a fost departe de a fi uniform. După cum arată un document însoțitor „Rapoarte de țară”, în timp ce țări precum Franța, Germania și Suedia au necesitat doar ajustări incrementale datorită sistemelor lor sociale robuste, altele s-au confruntat cu provocarea de a introduce drepturi și mecanisme de aplicare complet noi. Raportul notează că voința politică, capacitatea administrativă și puterea dialogului social au fost decisive în modelarea modului în care fiecare țară a răspuns.
Realizări tangibile
Printre cele mai notabile realizări, raportul subliniază introducerea pe scară largă a contractelor scrise, limite mai stricte privind perioadele de probă și noi drepturi la program de lucru flexibil și concediu parental. În Polonia, de exemplu, numărul taților care iau concediu parental a crescut de cinci ori de la reforme, semnalând o schimbare culturală în rolurile de îngrijire. Între timp, Irlanda și Cehia au înregistrat creșteri substanțiale ale salariilor minime, în beneficiul direct al lucrătorilor cu salarii mici.
Cu toate acestea, studiul arată, de asemenea, că progresul rămâne inegal. Multe state membre nu au respectat termenele inițiale pentru transpunerea directivelor, iar unele – cum ar fi Spania în ceea ce privește condițiile de muncă și Suedia în ceea ce privește echilibrul de gen în consiliile de administrație – încă nu respectă pe deplin directivele. Lucrătorii atipici și cei care lucrează pe platforme sunt adesea excluși din noile protecții, iar aplicarea acestora rămâne un punct slab în mai multe țări. Inspectoratele muncii și organismele de promovare a egalității au adesea resurse insuficiente, iar sancțiunile pentru nerespectare sunt uneori prea mici pentru a descuraja încălcările.
Calea de urmat
Privind în perspectivă, raportul EPSR solicită un nou impuls atât la nivelul UE, cât și la nivel național. Acesta îndeamnă factorii de decizie să extindă protecția la toate formele de muncă, să consolideze aplicarea legii, să investească în conștientizarea publicului și să colecteze date mai bune privind adoptarea noilor drepturi. Studiul recomandă, de asemenea, ca fondurile UE să fie utilizate strategic pentru a sprijini implementarea și ca obiectivele EPSR să fie mai ferm integrate în cadrele de guvernanță economică ale UE.
Întrucât publicarea noului Plan de acțiune EPSR se apropie rapid, raportul avertizează că ambițiile sociale ale UE rămân în pericol dacă nu se elimină lacunele și nu se menține impulsul. Deși EPSR a generat îmbunătățiri concrete ale condițiilor de muncă, salariilor și egalității de gen, promisiunea unei Europe mai echitabile și mai incluzive va fi realizată doar dacă drepturile pe hârtie devin realități în viața oamenilor.
Barierele culturale persistă, de asemenea. În ciuda progreselor legislative, utilizarea concediului din motive familiale de către bărbați rămâne scăzută în multe țări, fiind împiedicată de normele tradiționale de gen și de factorii de descurajare financiară. Raportul subliniază că drepturile legale nu sunt suficiente pentru a stimula schimbarea comportamentului; sunt necesare campanii de conștientizare publică și schimbări ale culturii la locul de muncă pentru a se asigura că noile drepturi sunt efectiv utilizate.
Bune practici și lecții pentru viitor
Analiza CESE identifică mai multe bune practici care ar putea servi drept modele pentru altele. Implicarea timpurie și activă a sindicatelor și a asociațiilor patronale a condus la o implementare mai lină și mai ambițioasă în țări precum Belgia și Danemarca. Unele guverne au depășit limitele minime ale UE, oferind concedii mai generoase sau obiective mai ridicate de adecvare a salariilor. Orientări clare, coduri de practică și mecanisme accesibile de reclamații au contribuit, de asemenea, la transpunerea drepturilor legale în beneficii practice pentru lucrători.
Momentul potrivit: noul program de lucru al Comisiei și noul plan de acțiune EPSR
Concluziile raportului EPSR vin chiar înainte ca Comisia Europeană să adopte programul său de lucru pentru 2026, care stabilește o viziune pentru „Momentul de independență al Europei” și reafirmă angajamentul UE față de un model social puternic în condiții demografice și economice în schimbare. Noul program pune un accent reînnoit pe locurile de muncă de calitate, mobilitatea echitabilă a forței de muncă și protecția socială ca piloni esențiali pentru competitivitatea și reziliența Europei.
De asemenea, Comisia a încheiat recent consultarea publică din 2025 privind Planul de acțiune EPSR, care s-a desfășurat în perioada 18 iunie – 10 septembrie 2025. Se așteaptă ca un nou plan de acțiune EPSR să fie publicat până la sfârșitul acestui an, ceea ce înseamnă că raportul CESE ajunge într-un moment deosebit de oportun.
