Într-o dezbatere găzduită la Bruxelles de Comitetul Economic și Social European (CESE), vorbitori la nivel înalt au subliniat importanța strategică a utilizării cuprinzătoare a transporturilor pentru a spori capacitatea Uniunii Europene de a răspunde la crizele prezente și viitoare.
UE trebuie să privească dincolo de echipamentele militare și să adopte o abordare mai largă a apărării sale dacă dorește să se pregătească temeinic. Această viziune de viitor trebuie să includă o mai mare cooperare civilo-militară și planificarea cu dublă utilizare a infrastructurii fizice, precum și reglementări administrative.
Aceasta a fost principala concluzie a dezbaterii privind Dubla utilizare a rețelei transeuropene de transport: suntem pregătiți pentru situații de criză? găzduită de Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societate informațională (TEN) a CESE la 14 ianuarie 2025, la care au participat personalități de marcă.
În cadrul discuțiilor, Baiba Miltoviča, președintele secției TEN, a subliniat că „UE trebuie să adopte o abordare mai cuprinzătoare a pregătirii sale civile și militare. Apărarea și rezistența Europei nu trebuie să se bazeze exclusiv pe noțiuni tradiționale de forță militară, cum ar fi armele și tehnologia avansată. În schimb, trebuie să recunoaștem că fundamentul pregătirii are mai multe fațete. Cere infrastructură robustă, planificare inovatoare și cooperare fără întreruperi între sectoarele civil și militar.”
În același sens, Kaspars Briškens, Ministrul Transporturilor al Letoniei, a subliniat că este nevoie de consolidarea infrastructurii de transport a Europei care este vitală atât pentru securitatea acesteia, cât și pentru creșterea economică: „Proiecte precum Rail Baltica demonstrează modul în care integrarea mobilității civile și militare poate crea o rețea rezistentă și conectată, care stimulează dezvoltarea regională și întărește securitatea noastră colectivă. Planurile sunt clare și lucrările au început deja, prin urmare toate eforturile ar trebui să fie dedicate mobilizării finanțării necesare pentru finalizarea proiectelor europene cu dublă utilizare deja identificate.”
Nevoia aprofundării abordării duale civilo-militare în transport
În ultimele decenii, infrastructura europeană a fost concepută în primul rând pentru scopuri civile. Acest lucru a lăsat Europa vulnerabilă în vremuri de criză și, pentru a remedia aceste deficiențe, UE trebuie acum să-și regândească abordarea de dezvoltare a infrastructurii și a proceselor.
Mișcarea rapidă a mijloacelor militare peste granițe în timpul unei crize ar putea deveni o problemă dacă infrastructura necesară, cum ar fi drumurile sau căile ferate, lipsește, dar și dacă nu există proceduri administrative simplificate și flexibile, controale vamale și centre logistice. Infrastructura și capabilitățile învechite și insuficient echipate trebuie modernizate și modernizate pentru a se asigura că nu devin blocaje în momentele de nevoie critică.
Un exemplu important aici este rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T), care are un rol esențial de jucat în asigurarea faptului că forțele militare europene se pot mișca rapid și eficient atunci când este necesar. Progresele sunt deja în curs, iar regulamentul TEN-T actualizat solicită acum statelor membre să ia în considerare nevoile de mobilitate militară atunci când construiesc sau modernizează infrastructura în rețea.
În plus, sectorul civil are, de asemenea, un rol crucial de jucat în sprijinirea eforturilor în timpul crizelor majore, și nu numai, atunci când securitatea este în joc. Parteneriatele robuste civilo-militare nu mai sunt opționale, dar au devenit acum esențiale pentru a face față provocărilor comune, cum ar fi schimbările climatice și securitatea energetică. Aceste crize moderne creează noi vulnerabilități și le amplifică pe cele existente, cum ar fi evenimentele meteorologice extreme, deficitul de resurse și întreruperile aprovizionării cu energie, care pot submina atât viața civilă, cât și operațiunile militare.
Pentru a obține o mai bună cooperare și pentru a îmbunătăți mobilitatea civilă și militară, UE are nevoie de noi finanțări. Până în prezent, Facilitatea Conectarea Europei (CEF) a alocat 1,7 miliarde euro infrastructurii de transport cu dublă utilizare și a cofinanțat 95 de proiecte de mobilitate militară în 21 de țări. Pentru a se califica pentru cofinanțare UE, proiectele de infrastructură de transport trebuie să demonstreze că vor servi atât scopuri civile, cât și militare și se vor alinia cadrului TEN-T. Această abordare nu numai că maximizează valoarea investițiilor publice, dar asigură și faptul că infrastructura Europei este rezistentă și versatilă.
Mediul de securitate din Europa s-a schimbat
În timpul dezbaterii, Philippe Chantraine de la DG MOVE a Comisiei Europene a spus că toate statele membre ale UE trebuie să își îmbunătățească infrastructura națională pentru a fi cu adevărat pregătite pentru crizele viitoare. El a menționat implicarea tot mai mare a UE în mobilitatea militară și a făcut referire la Planul de acțiune european privind mobilitatea militară 2022-2026, care se concentrează pe investițiile în infrastructura de transport cu dublă utilizare de-a lungul TEN-T, cu scopul de a accelera, digitaliza și eficientiza procedurile naționale și proceselor.
La rândul său Hasit Thankey, reprezentant NATO, a subliniat că mediul de securitate din Europa s-a schimbat și că UE trebuie să fie mai bine pregătită pentru crize pentru a descuraja conflictele. CEF a jucat un rol important, dar acum statele membre trebuiau să colaboreze în mod activ pentru a îmbunătăți pregătirea pentru criză în Europa, asigurându-se că investițiile corespund nevoilor de capacități militare, altfel ar putea fi prea târziu să se pregătească.
Interesantă abordarea lui Jakub Siwiński, reprezentant al Ministerului Infrastructurii polonez, care a spus că, având în vedere situația geopolitică, investițiile în infrastructura de transport ar trebui să includă parametri cu dublă utilizare, deoarece acest tip de investiții ar putea îmbunătăți semnificativ mobilitatea militară și capacitățile de răspuns la criză. El a adăugat că sectorul transporturilor are nevoie de finanțare stabilă în cadrul următorului cadru financiar multianual (CFM) post-2027.
Concentrându-se pe industria logisticii și a lanțului de aprovizionare, Nicolette Van der Jagt de la CLECAT, Asociația Europeană pentru Expediție, Transport, Logistică și Servicii Vamale, a susținut că transportul nu este doar un sector, ci un factor favorizant pentru piața europeană, competitivitatea și securitatea acesteia. Ea a subliniat că, pentru a crește gradul de pregătire a UE, este important să se stimuleze cooperarea între toți actorii, inovația și sustenabilitatea.
În cele din urmă, Inga Birzgale, reprezentând Consiliul Național al Tineretului din Letonia (LJP), a oferit punctul de vedere al tinerilor și a spus că este timpul ca resursele necesare să fie investite în proiecte de transport care să fie de viitor și valori respectate precum precum incluziunea socială și sustenabilitatea. Această atitudine a fost esențială pentru a ajuta la construirea încrederii și a conduce la o societate cu o mai mare solidaritate.
