Mai multe buchete de 41 de flori albe au fost depuse, la data de 2 Aprilie, în piețele centrale din diferite orașe ale Argentinei, pentru marcarea celor 41 de ani de la Războiul insulelor Malvine. Argentinienii i-au comemorat pe compatrioții sacrificați în acest război, fiind organizate expoziții, demonstrații și concerte.
Războiul din Malvine, care a durat 74 de zile, a fost bătălia cu cea mai mare amploare din America de Sud, de după cel de-Al Doilea Război Mondial. Deși Marea Britanie a câștigat războiul privind suveranitatea Insulelor Malvine, argentinienii nu au renunțat la pretenția de suveranitate. În ziua comemorativă, președintele Argentinei, Alberto Fernandez, a subliniat că Insulele Malvine reprezintă o parte a teritoriului argentinian, fiind prezentată conform rezoluției ONU cererea privind rezolvarea problemei Insulelor Malvine prin negocieri. Politicienii britanici nu se pot preface în continuare surzi.
Istoria insulelor Malvine este clară. Când Argentina și-a declarat independența de Spania, în 1816, a anunțat suveranitatea asupra insulelor de pe coasta Argentinei, între care și Insulele Malvine. Însă, în 1833, Marea Britanie a ocupat militar Insulele Malvine, începând dominația colonială.
Problema Insulelor Malvine este, în esență, o moștenire a colonialismului. Adunarea Generală a ONU a adoptat, în 1965, rezoluția nr. 2065 care include problema Insulelor Malvine în categoria „decolonizării”, îndeamnând Marea Britanie și Argentina să rezolve disputa prin negocieri.
Comisia ONU privind limitele platoului continental a decis că Insulele Malvine se află în apele maritime ale Argentinei. La rândul său, Comitetul Special pentru Decolonizare al ONU a îndemnat guvernul de la Londra, în repetate rânduri, să deruleze negocieri cu Argentina. Însă, toate solicitările au fost respinse de partea britanică. În perioada Summitului G20 din 2023, ministrul argentinian de Externe a solicitat din nou părții britanice să reia negocierile privind suveranitatea Insulelor Malvine, dar a fost refuzat.
De ce nu doresc britanicii să abandoneze Insulele Malvine? În primul rând, insulele sunt supranumite „poarta Atlanticului de Sud”, având un statut strategic foarte important. Acolo se află un important port cu apă adâncă, folosit de militarii britanici, în Atlanticul de Sud. În 2021, guvernul britanic a alocat 85 de milioane de dolari pentru construirea unui nou port, în insule. În prezent, numărul locuitorilor de pe insule este de aproximativ 3.000, din care jumătate sunt militari britanici. Folosind baza militară a Insulelor Malvine, forțele britanice organizează frecvent misiuni de pregătire a trupelor aflate în străinătate și exerciții militare. Potrivit unor analize, un alt obiectiv al guvernului britanic este asigurarea valorificării depline a resurselor din Antarctica.
În plus, Insulele Malvine au bogate resurse minerale precum: turbă, plumb, argint și fier. În anii ’70 din secolul 20, aici au fost descoperite bogate resurse de petrol și gaze.
Acțiunile britanice în Insulele Malvine sunt contrare decolonizării. Majoritatea țărilor, inclusiv China, susțin rezoluția ONU privind problema Insulelor Malvine. Organizația Statelor Americane, Comunitatea Americii Latine și Caraibe, dar și alte organizații regionale, au adoptat mai multe rezoluții pentru apărarea drepturilor legitime ale Argentinei față de Insulele Malvine, solicitând Marii Britanii să soluționeze disputa prin negocieri.
Perioada colonială nu va reveni. Partea britanică trebuie să respecte rezoluția ONU, răspunzând solicitării justificate a poporului argentinian, returnând Argentinei, cât mai devreme, Insulele Malvine.
Articol realizat de Radio China Internațional și CCTV
