Casa Albă a prezentat pe 21 februarie un memorandum privind politica investițională “America First”, anunțând intenția de a reajusta politica investițională. Cel mai important aspect al documentului este stabilirea de noi “zone interzise” pentru investițiile bidirecționale între China și SUA. Astfel, documentul anunță că vor fi oprite acțiunile persoanelor fizice legate de China de a “achiziționa companii și active americane de importanță esențială”. De asemenea, vor fi restricționate “investițiile în sectoarele strategice americane, precum tehnologia, infrastructura esențială, agricultura și energia”. În plus, “vor fi luate în considerare noi restricții sau suplimentare asupra investițiilor americane realizate în China în domeniul semiconductoarelor, inteligenței artificiale (AI), tehnologiei cuantice și biotehnologiei”. Este evident că aceste măsuri extind noțiunea de securitate națională, au un caracter discriminatoriu și vor afecta grav cooperarea economică și comercială normală dintre companiile celor două țări.
În ultimii ani, administrația americană a adoptat, sub pretextul securității naționale, o serie de măsuri de examinare a investițiilor și restricții în exportul către China, cu scopul de a diminua influența economică a Chinei, în special în domeniul tehnologiilor avansate. Profesorul universitar Wang Xiaosong de la Universitatea Renmin din China a declarat pentru China Media Group (CMG) că administrația Trump a lansat, în primul său mandat, acțiuni economice și comerciale împotriva Chinei, iar în al doilea mandat a accelerat ritmul acestora, cu scopul de a exercita presiuni în negocierile cu China și chiar de a promova “decuplarea și ruperea lanțurilor” dintre cele două țări în domeniul tehnologiilor avansate.
Așadar, care este efectul acestor restricții asupra investițiilor bidirecționale? Analiștii susțin că măsurile SUA contravin reglementărilor internaționale în domeniul investițiilor și comerțului și legii economiei de piață, afectând astfel propria imagine și credibilitate, dar și interesele și șansele companiilor americane. De mult timp, SUA s-au lăudat cu sistemul lor economic deschis și liber, dar practicile din ultimii ani confirmă că acestea fac un “pas înapoi”. În contextul în care politicile economice ale SUA devin tot mai conservatoare, unii politicieni americani, confruntați cu concurența internațională, recurg frecvent la măsuri incorecte, instituind restricții și ingerând în acțiunile normale de investiții și tranzacții între state.
Un exemplu relevant este restricționarea investițiilor în SUA. Măsurile adoptate de Washington nu sunt doar îndreptate împotriva Chinei, ci și împotriva aliaților săi. De exemplu, recent, administrația americană a boicotat o companie siderurgică japoneză care încerca să achiziționeze o companie americană din același domeniu. Astfel, orice investiție externă ar putea ezita acum și va cântări mai atent riscurile implicate.
Liderii americani își doresc să facă “SUA din nou o țară de glorie” și consideră atragerea de investiții străine esențială pentru crearea de locuri de muncă. Totuși, impunerea de restricții investiționale bidirecționale contravine acestui obiectiv. În ultimii ani, dezvoltarea economică a Chinei a condus la creșterea competiției din partea companiilor chineze. Acestea doresc să investească în SUA conform legilor și reglementărilor americane, ceea ce reprezintă o acțiune normală pe piață. În același timp, multe companii americane sunt dornice să primească investiții chineze, având în vedere că acestea pot contribui la dezvoltarea capitalului și la creșterea profitabilității. În prezent, peste 7.000 de companii cu capital chinez au investit și își dezvoltă afaceri în SUA, iar companiile cu capital chinez care sunt membre ale Camerei de Comerț a SUA din China au realizat investiții de peste 140 de miliarde de dolari în SUA, contribuind la crearea a peste un milion de locuri de muncă. Toate acestea demonstrează că parteneriatele economice și comerciale între China și SUA sunt reciproc avantajoase și aduc câștiguri comune. Refuzul față de investițiile chineze, sub pretextul “securității naționale”, înseamnă pierderea unor oportunități semnificative.
Unii politicieni americani cred că prin limitarea investițiilor companiilor americane în China, pot încetini dezvoltarea tehnologiilor avansate ale Chinei. Totuși, realitatea este că, în fața acestor presiuni externe, China și-a accelerat procesul de inovare tehnologică. De la creșterea capacității de proiectare și fabricare a semiconductoarelor, până la dezvoltarea inteligenței artificiale DeepSeek, China a demonstrat o mare capacitate de avans în domeniul științei și tehnologiei. În contrast, multe companii americane, afectate de politicile restrictive ale SUA, au înregistrat scăderi semnificative în cotele și profiturile lor pe piața chineză.
Cu două zile înainte de publicarea noilor politici restrictive americane, guvernul chinez a prezentat Proiectul de acțiune pentru stabilizarea investițiilor străine 2025, un document care cuprinde 20 de măsuri pentru creșterea deschiderii economice, promovarea investițiilor și îmbunătățirea platformelor de dezvoltare. Vicepreședintele companiei Tesla, Tao Lin, a declarat că “Tesla și-a întărit determinarea de a-și extinde afacerea în China”. Un recent sondaj realizat de Camera de Comerț a SUA din China arată că aproape jumătate dintre companiile americane chestionate consideră China una dintre primele trei destinații de investiție globală.
Legea pieței are o forță semnificativă, iar majoritatea companiilor din China și SUA sunt interesate să colaboreze. Principiile avantajului reciproc și câștigurilor comune reprezintă cea mai bună opțiune pentru ambele țări.
