Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES prezintă o analiză privind profilul celor care au votat la scrutinele din 26 mai 2019.
Profilul votanților PNL, PSD, USR-PLUS la Alegerile Europarlamentare
- Votanții Alianței 2020 – USR-PLUS sunt preponderent tineri din urbanul mare;
- Cei mai mulți votanți PNL au studii medii, cei mai mulți votanți PSD au venitul sub 1.500 de lei lunar și unul din trei votanți ai Alianței 2020 – USR-PLUS a absolvit studii superioare;
- Jumătate dintre votanții Alianței 2020 – USR-PLUS sunt angajați în mediul privat, aproape 6 din 10 votanți PSD sunt pensionari, iar în rândul votanților PNL se regăsește cea mai mare proporție de persoane neocupate;
- Cea mai mică proporție de persoane interesate de politică este regăsită în rândul votanților PNL, iar votanții Alianței 2020 – USR-PLUS sunt mult mai activi în mediul online;
- Jumătate dintre votanții PSD au votat doar la europarlamentare, nu și la referendum. Decizia de a se prezenta la vot este luată mult mai aproape de ziua votului de către votanții PNL și PSD;
- Aproape un sfert dintre votanții Alianței 2020 – USR-PLUS au fost îndemnați să participe la vot la referendum. Unul din patru votanți PSD care au votat la referendum au pus ștampila pe „Nu” pentru ambele întrebări.
Cine a votat PNL
Votanții PNL sunt mai degrabă femei (54%), de vârstă medie (30% au între 36 și 50 de ani), locuiesc preponderent din mediul rural (56%), au studii medii (46%) și elementare (42%), au venituri mai mici de 1.500 lei sau nu au venit (56%). Au votat PNL în proporții mai ridicate respondenții din Sudul țării (40%) și din Transilvania și Banat (39%), față de 21% cei din Moldova. O treime dintre votanții PNL sunt angajați în mediul privat (33%), o proporție similară (29%) sunt pensionari, o cincime sunt neocupați și aproximativ 1 din 5 sunt angajați la stat.
98% au votat duminică, și la europarlamentare, și la referendum, și s-au decis să participe la votul pentru alegeri europarlamentare, dar și la referendum, înainte de începerea campaniei electorale. Mai puțin de o cincime dintre ei (18%) au primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție.
Peste 80% dintre votanții PNL au votat DA la ambele întrebări pentru referendum.
53% dintre votanții PNL sunt deloc sau puțin interesați de politică.
72% dintre votanții PNL declară că folosesc internetul, iar 62% utilizează Facebook.
Cine a votat PSD
Votanții PSD sunt mai degrabă femei (53%), 42% au peste 65 de ani, 28% au între 51 și 65 de ani, 17% au între 36 și 50 de ani, iar 13% sunt tineri. Peste jumătate dintre votanții PSD au studii elementare (55%) și doar 9% au studii superioare, în timp ce mai puțin de o treime (27%) au studii medii.
Jumătate dintre votanții PSD sunt din sudul țării, mai puțin de o treime din Transilvania și Banat și 23% din Moldova. Mai mult de jumătate (55%) au studii elementare, 37% au studii medii și 9% studii superioare.
65% dintre ei au venituri maxime de cel mult 1.500 lei.
58% dintre votanții PSD sunt pensionari, doar 1 din 10 este angajat în mediul privat și 12% sunt angajați la stat, iar 16% sunt neocupați.
Jumătate dintre votanții PSD declară că au votat, duminică, și la europarlamentare, și la referendum: dintre cei care au votat la alegerile europarlamentare, 61% s-au decis înainte de începerea campaniei, în timp ce decizia de a nu participa la referendum a fost luată în proporții similare atât înainte de începerea campaniei, cât și pe durata desfășurării acesteia.
Doar 1 din 10 votanți PSD a primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție.
59% dintre votanții PSD spun că au votat DA la întrebarea 1 pentru referendum, în timp ce 61% au votat DA la întrebarea 2.
Puțin peste 40% dintre votanții social-democraților folosesc internetul și 65% dintre ei declară că nu utilizează Facebook.
47% dintre votanții PSD nu sunt interesați de politică.
Cine a votat USR-PLUS
Votanții Alianței 2020 – USR-PLUS sunt într-o proporție mai ridicată bărbați (57%).
8 din 10 votanți USR au cel mult 50 de ani: jumătate sunt tineri între 18 și 35 de ani, 30% au între 36 și 50 de ani. 5% au peste 65 de ani.
Aproape 8 din 10 locuiesc în mediul urban și peste 40% în orașe mari (peste 200.000 de locuitori).
45% dintre votanții Alianței provin din regiunea de Sud a țării, 37% din Transilvania & Banat și 18% provin din Moldova. Mai bine de o treime dintre votanții alianței au studii superioare, 47% au studii medii și 19% au studii elementare.
1 din 5 votanți ai alianței au venituri peste 4.000 de lei, 47% au venituri între 1.501 și 4.000 de lei , iar 31 au venituri de cel mult 1.500 de lei.
Peste jumătate (51%) din electoratul Alianței 2020 – USR-PLUS este reprezentat de angajați la privat. 1 din 10 este pensionar, 16% sunt neocupați și 15% sunt angajați la stat.
Votanții Alianței au participat, aproape în unanimitate, atât la europarlamentare, cât și la referendum, iar majoritatea s-au decis să participe la ambele voturi înainte de începerea campaniei electorale.
7 din 10 votanți ai Alianței 2020 – USR-PLUS a primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție, iar aproape un sfert au primit îndemnuri de a participa.
91% dintre votanții Alianței 2020 – USR-PLUS au votat DA la ambele întrebări pentru referendum.
93% dintre votanții alianței folosesc internetul și 83% dintre ei utilizează Facebook.
65% dintre votanții acestei formațiuni sunt interesați de politică.
Datele sunt rezultate în urma unui sondaj de opinie derulat de Institutul Român pentru Evaluare și strategie – IRES în ziua votului – 26 mai 2019 – pe un eșantion de 6.210 indivizi 18+, rezidenți pe teritoriul României. Analizele sunt realizate pe subeșantioane de populație, în funcție de comportamentul electoral.
Cum a fost realizat studiul
Volumul eșantionului: 6.210 subiecți, 18 ani și peste. Datele au fost ponderate după gen, vârstă, nivel de educație, regiune de dezvoltare și mediu de rezidență, conform structurii populației rezidente publicate de INS.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,4 %
Metoda: Chestionarele au fost aplicate prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)
