Cine și cum va reprezenta România în Parlamentul European?

Vineri am participat la un eveniment… inedit, în condițiile și percepțiile actuale. Un dialog direct al reprezentanților partenerilor de dialog social din România (sindicate, patronate și societatea civilă) cu candidații la alegerile europarlamentare din partidele și alianțele politice. Caracterul de inedit a fost dat de inițiativa Blocului Național Sindical (BNS), care prin “Conferința Națională cu privire la Drepturile Lucrătorilor și Drepturile Sociale în Contextul Alegerilor Europene din iunie 2024” de la Palatul Parlamentului a schimbat viziunea despre o campanie electorală care, acum, trebuie bazată pe proiecte și soluții. O dovadă este prezența reprezentanților României din Consiliul Economic și Social European (Florin Marin, Corina Murafa, Bogdan Preda, Sabin Rusu, Petru Dandea), a vicepreședintelui Comitetului Economic și Social European (CESE), Laurențiu Plosceanu, Președinte ARACO și Vicepreședinte UGIR – cel care a susținut și explicat mesajul lui Oliver Röpke, președintele CESE. Aceștia au cerut candidaților la alegerile europarlamentare să-și prezinte, în fața partenerilor sociali, viziunea și programele pe care doresc să le susțină în Parlamentul European cu accent pe:

– Pilonul european al drepturilor sociale (PEDS)

– Tranziția echitabilă, locuri de muncă și condiții de muncă

– Dezvoltare durabilă, sărăcie și excludere socială

Subiectele puse în discuție, chiar dacă au căpătat accente sindicale, explicabile fie și prin poziția lui Florin Marin, reprezentantul BNS în CESE, care a susținut teza recompensării angajaților pentru profitul obținut de angajatori, nu au părut să-i surprindă pe reprezentanții partidelor politice și pe candidații la viitoarele alegeri europarlamentare (Marius Budăi – PSD, Siegfried Mureșan – PNL, Ludovic Orban: Forța Dreptei – Alianța Dreptei Unite, Dragoș Pâslaru – REPER, Cristian Terheș și Gheorghe Piperea –AUR, Daniel Ionașcu -PUSL, Violeta Alexandru- Forța Dreptei, Corina Atanasiu și Teodora Stoian: USR- Alianța Dreptei Unite).

Din prezentările și răspunsurile acestora a reieșit faptul că sunt la curent cu actualele politici promovate la nivel european și că dincolo de divergențele de doctrină politică este nevoie de o poziție unitară a României, indiferent din ce grupuri parlamentare vor face parte. De altfel acesta a fost mesajul vicepreședintelui Comitetului Economic și Social European, Laurențiu Plosceanu, care a subliniat importanța coeziunii, mai ales în actualul context geopolitic.

Laurențiu Plosceanu

Oficialul român a făcut referire la noile directive europene și la posibilitatea ca reprezentanții României să-și poată impună amprenta asupra viitoarelor strategii europene care să protejeze interesul național. Pentru atingerea acestui obiectiv pragmatic, oficialul CESE, Laurențiu Plosceanu, și-a exprimat părerea că, pentru început, este nevoie de prezența la vot pentru asigurarea legitimității viitorilor oficiali europeni.

Potrivit Rompres, mai radical a fost Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical: “Noi, cei din Blocul Naţional Sindical, şi pot să alătur opiniei mele şi opiniile altor actori sociali din România, vă informăm că pentru următoarea perioadă de mandat parlamentar ne-am propus să lucrăm temeinic cu cei care veţi ajunge în Parlamentul Europei, pentru că de o foarte lungă bucată de timp între noi şi voi s-a produs o ruptură. Nu ştiu dacă noi am fost cei care am generat-o sau am amplificat-o prin lipsa noastră de implicare, prin lipsa noastră de expertiză sau voi, cei care în trecut şi astăzi activaţi acolo”.

Dumitru Costin

Dezbaterea de la București nu este una întâmplătoare. România trebuie să-și facă auzite, înțelese și aplicate interesele și viziunea comunitară, în calitate de partener cu drepturi depline, și nu doar de obligații. Este un lucru dovedit de ultimul sondaj Eurobarometru realizat de Parlamentul European înainte de alegerile din iunie. De altfel, referitor la acest subiect, Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a subliniat: „Europenii sunt conștienți de faptul că mizele acestui tur de scrutin sunt mari și că votul este și mai important în contextul geopolitic actual. Îi îndemn pe cetățenii noștri să voteze la viitoarele alegeri europene, să consolideze democrația europeană și să modeleze viitorul Europei.

La finalul acestei legislaturi, 81% dintre cetățenii UE (80% dintre cetățenii din România) au o imagine pozitivă sau neutră față de Parlamentul European, în timp ce doar 18% au o imagine negativă (19% dintre respondenții români). În plus, majoritatea din UE (56%) ar dori ca PE să joace un rol mai important, în timp ce numai 28% ar dori să vadă contrariul, iar 10% ar păstra rolul Parlamentului European așa cum este în prezent. Parlamentul și Uniunea Europeană au obținut rezultate fără precedent în ultimii ani. Ne-am confruntat cu circumstanțe și provocări excepționale, dar am devenit și mai puternici și mai uniți. Parlamentul a fost și va continua să fie vocea și avocatul cetățenilor în UE.

Cetățenii europeni ar dori ca lupta împotriva sărăciei și excluziunii sociale (33%), precum și sprijinirea sănătății publice (32%) să fie principalele chestiuni discutate în timpul campaniei electorale. Sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă, precum și apărarea și securitatea UE se află pe locul al treilea în rândul cetățenilor europeni (la 31%).

Temele indicate de cetățenii români pentru această campanie electorală sunt, în ordine: sprijinul pentru economie și crearea de noi locuri de muncă (42%), sănătatea publică (37%) și lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale (33%).

Importanța pe care cetățenii o acordă apărării și securității UE a crescut pe parcursul legislaturii parlamentare, în special având în vedere războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. În prezent, apărarea și securitatea UE se menționează ca primă prioritate a campaniei electorale în nouă țări, cu cele mai mari rezultate în Danemarca (56%), Finlanda (55%) și Lituania (53%). De asemenea, privind spre viitor, cetățenii UE indică apărarea și securitatea (37%) ca priorități principale în consolidarea poziției UE la nivel mondial, urmate de aspectele energetice și securitatea alimentară/agricultură (ambele cu 30 %).

Pentru cetățenii români, UE ar trebui să se concentreze pe apărare și securitate (33%), pe securitatea alimentară/agricultură (31%) și pe competitivitate, economie și industrie (29%) pentru a își întări poziția în plan global. În timp ce patru din zece cetățeni europeni spun că rolul UE a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas același, iar 22% spun că s-a diminuat. La nivel național, majoritatea cetățenilor din 15 țări consideră că rolul UE în lume a devenit mai important de-a lungul anilor, proporțiile ajungând la 67% în Suedia, 63% în Portugalia și 60% în Danemarca. Între timp, cetățenii sloveni și cehi sunt cei mai susceptibili să spună că rolul UE a devenit mai puțin important (32% și, respectiv, 30%). În cazul României, 35% dintre respondenți cred că rolul UE în lume a devenit mai important în ultimii ani, 35% cred că a rămas la fel, în timp ce 27% spun că rolul UE s-a diminuat. Aproape trei sferturi dintre cetățenii europeni (73%, + 3 puncte procentuale în comparație cu toamna anului 2023) afirmă că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor de zi cu zi, incluzând o cincime (20%) pentru care au un impact „foarte mare”. 65% dintre cetățenii din România au răspuns că acțiunile UE au un impact asupra vieții lor. În plus, marea majoritate a europenilor afirmă că țara lor beneficiază de apartenența la UE (71%). 65% dintre cetățenii din România afirmă că țara a beneficiat de apartenența la UE”.