Studiile au arătat că România ocupă primul loc în topul ţărilor din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi cetăţeni care au ales să migreze şi să muncească în străinătate. Astfel, numai în anul 2017, aproximativ 20% din românii apţi de muncă, trăiau şi munceau într-o altă ţară din Uniunea Europeană acest procent fiind cel mai ridicat din statele europene care au făcut obiectul studiului, în condiţiile în care media în Uniunea Europeană era de doar 3,8%.
După o analiză atentă, a rezultat că motivele care au încurajat migraţia nu ţin doar de considerente de ordin financiar ci şi de dorinţa românilor de a avea un trai decent, într-un mediu social în care pot beneficia de o educaţie performantă, de un sistem de sănătate modern şi de servicii de calitate.
Un exemplu concludent în acest sens, este Italia, ţară în care trăiesc şi muncesc peste un milion de români, care contribuie cu 1,2% la PIB-ul Italiei. Specialiştii susţin că datorită creşterii continue a fenomenului migraţiei, viitorul demografic al României va fi pus sub un mare semn de întrebare, tocmai de aceea clasa politică şi guvernanţii trebuie să colaboreze şi să găsească de urgenţă soluţii la această mare şi deosebit de importantă problemă. Pentru a sprijini românii din diaspora şi pentru a contribui la realizarea unui climat de muncă european pentru aceştia, CNMR propune ca bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni să fie majorat până la nivelul de 1% din PIB-ul României, buget care să fie alocat diasporei şi prin care ar trebui să se valorifice potenţialul diasporei.
Sumele alocate pentru diaspora ar putea fi folosite pentru a pune în practică o serie de măsuri cu impact asupra stopării migraţiei şi pentru susţinerea prin investiţii strategice a comunităţilor de români care trăiesc şi muncesc în străinătate, cum ar fi:
– Înfiinţarea unor centre de afaceri, care pot consolida şi dezvoltă mediul de afaceri românesc din străinătate;
– Facilităţi pentru repatriere, prin programe coordonate între guvernul României şi reprezentanţii românilor din diaspora, care vor putea reda încrederea românilor plecaţi în posibilitatea de a trăi, de a munci şi de a se afirma în propria ţară;
– Susţinerea exporturilor către comunităţile din diaspora, prin identificarea de către statul român a unor mecanisme fiscale capabile să încurajeze aceste exporturi;
– Susţinerea presei din diaspora, prin conştientizarea importanţei strategice a instituţiilor de presă pentru românii din străinătate, instituţii care au nu numai rolul de informare, ci şi pe cel de menţinere a coeziunii în comunităţi;
– Asigurarea minimă pentru repatrierea corpurilor, în caz de deces, prin plata unor asigurări care să garanteze repatrierea nu doar în caz de moarte, ci şi în cazul unor accidente grave şi asistenţă gratuită, în schimbul unor cifre modice;
– Trimiterea unor misiuni de monitorizare şi de intervenţie în zonele unde sunt semnalate cazuri de exploatare în masă a românilor, fenomenul sclaviei lucrătorilor români luând o amploare atât de mare încât pentru remediere este necesară intervenţia statului şi a societăţii civile;
– Înfiinţarea unor filiale de universităţi în limba română în zonele cu mari comunităţi de români.
Toate aceste măsuri şi programe, ar trebui gestionate de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni şi se pot transforma în realitate prin alocarea unui procent de 1% din PIB-ul României.
„Asociaţia Românilor din Italia ca parte din CNMR, cere alocarea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni a 1% din PIB-ul României ţinând cont de faptul că în diaspora trăiesc circa 6 milioane de concetăţeni. Prin comparaţie, România alocă 2 milioane de euro pentru 6 milioane de cetăţeni, pe când Ungaria alocă peste 150 milioane de euro pentru proprii săi cetăţeni care trăiesc în afara graniţelor ” a declarat Eugen Terteleac Preşedinte ARI şi Vicepreşedinte CNMR.
„Atenţia acordată românilor din afara graniţelor reprezintă o prioritate pentru CNMR. Avem nevoie să menţinem cultura, educaţia şi identitatea românilor care locuiesc şi muncesc în străinătate şi să valorificăm uriaşul potenţial al acestora, în beneficiul României. Pentru ca toate acestea să se întâmple, trebuie să alocăm bani pentru educarea românilor în spiritul valorilor româneşti, trebuie sa asiguram creşterea valorilor economice şi comerciale dintre România şi ţările în care aceştia trăiesc şi muncesc şi să folosim în decizia politică, imensa influenţa pe care aceştia o pot avea acolo unde se află”, a declarat Alexandru Cumpănaşu Preşedintele CNMR.
