Companiile analizate au raportat în medie 7,6 teme materiale, dimensiunile rapoartelor variind de la 50 la 400 de pagini
Studiu Deloitte
Companiile europene plasează analiza lanțurilor valorice și evaluarea riscurilor de-a lungul lanțurilor de aprovizionare în topul instrumentelor folosite la primul exercițiu de raportare obligatorie în condițiile Directivei privind Raportarea Corporativă de Sustenabilitate (CSRD), acestea fiind prezente în opt din zece rapoarte analizate de Deloitte în cadrul studiului „Beyond compliance: Observations on practices following Wave 1 of CSRD reporting”. Pe de altă parte, cele mai multe organizații participante la studiu au avut dificultăți în a identifica și structura informații viabile pe teme de sustenabilitate, atât in interiorul organizației, cât mai ales în relația cu furnizorii și colaboratorii indirecți, ceea ce indică necesitatea creării unor cadre structurate și transparente de dialog (stakeholder engagement policies), mai arată raportul.
Din perspectiva priorităților de sustenabilitate identificate pe baza rapoartelor, reiese că organizațiile din industria bunurilor de larg consum (FMCG) se concentrează pe creșterea transparenței de-a lungul lanțurilor de aprovizionare și pe asimilarea unor modele de economie circulară; dintre cele 62 de companii din sector analizate, peste 90% au menționat o politică de profil — în general la nivel de grup, incluzând principii legate de reciclare, ierarhia deșeurilor ș.a. —, în timp ce 79% au publicat inclusiv termene pentru adoptarea diverselor tipuri de măsuri. Companiile din sectorul energetic și al producției industriale abordează cu prioritate emisiile Scope 3, 30 dintre cele 55 analizate stabilindu-și ținte net-zero. În plus, businessurile din energie fac o prioritate din elaborarea unor planuri de tranziție, cu foi de parcurs în direcția infuziei de surse regenerabile în portofolii și a electrificării proceselor. Organizațiile din domeniul serviciilor financiare integrează activ criterii de sustenabilitate în practicile de creditare și în deciziile de investiții. Șapte din zece bănci analizate au stabilit ținte de emisii pentru cinci sau mai multe sectoare, imobiliarele și producția de energie electrică fiind menționate de fiecare dată. În plus, toate băncile analizate (20 din 20) și aproape toți asigurătorii (11 din 12) utilizează Partnership for Carbon Accounting Financials (PCAF) ca bază metodologică pentru calculul emisiilor finanțate.
„Experiența companiilor care au raportat în primul val CSRD oferă un cadru de referință valoros, guvernat de trei principii esențiale — structură, transparență și colaborare. Un raport anual solid este doar un rezultat de etapă, pentru că performanța veritabilă ține, de fapt, de crearea unui proces repetabil și din ce în ce mai puțin împovărător, mai ales într-o perioadă în care cadrul de reglementare de sustenabilitate este încă mobil. Din această perspectivă, raportul subliniază rolul central al analizei de dublă materialitate ca instrument permanent de urmărire a zonelor de oportunitate și a celor de risc, precum și analiza și consolidarea relațiilor cu diversele categorii de stakeholderi, de-a lungul lanțurilor valorice. Sunt instrumente al căror rol trece cu mult de scopul conformării; ele creează viziune și premise de creștere, susțin decizia strategică și cultivă încredere”, a declarat Ovidiu Popescu, Partener, Deloitte România, Lider al practicilor de energie și sustenabilitate Deloitte South Eastern Europe.
Raportul mai arată că, pe baza experienței primului val CSRD, este de așteptat ca gradul de digitalizare a raportării de sustenabilitate să crească în anii următori, cele mai multe organizații analizate menționând nevoia de soluții tehnice de suport în colectarea și consolidarea datelor. În timp ce unele investesc în soluții noi, cele mai multe lucrează la a converti părți din arhitectura IT existentă în aceste scopuri. Studiul arată, de altfel, că un pas important în automatizarea proceselor asociate raportării este etichetarea digitală (digital tagging) a conținuturilor, care permite citirea automată și care este de așteptat să devină obligatorie odată cu adoptarea Taxonomiei eXtensible Business Reporting Language (XBRL) de către Comisia Europeană.
„Cheia unui proces eficient de raportare ține de abilitatea de a privi și analiza businessul ca ecosistem cu stakeholderi multipli și diferiți, dincolo de granițele organizaționale. Spre deosebire de raportarea financiară, raportarea de sustenabilitate nu urmează un model tipic, care poate fi replicat de la o companie la alta, însă necesită o disciplină similară în procesele de colectare și analiză a datelor și mecanisme solide de colaborare. Pe de altă parte, finalitatea procesului nu este doar o opinie de audit, ci un set de argumente de performanță și direcții de dezvoltare durabilă, convingătoare atât pentru auditor, cât mai ales pentru clienți, parteneri, finanțatori și pentru potențialii investitori”, a declarat Corina Dimitriu, Partener Audit, Deloitte România, și Lider ESG Assurance.
Studiul „Beyond compliance: Observations on practices following Wave 1 of CSRD reporting” a fost realizat pe baza analizei a 200 de rapoarte ale unor companii din valul 1 CSRD din Franța, Germania, Olanda, Danemarca, Spania, precum și din Finlanda, Italia, Austria, Belgia, Regatul Unit, Luxemburg, Polonia, Suedia, Lituania, Norvegia, Elveția, Portugalia, Estonia și Irlanda. Industriile reprezentate sunt FMCG (31%), energie și producție industrială (28%), servicii financiare (18%), tehnologie, media și telecomunicații (15%), respectiv sănătate (8%).
