România a găzduit, vineri, la București, Conferința la nivel înalt „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă”, un eveniment important pentru definirea direcțiilor strategice privind viitorul Politicii de Coeziune în contextul negocierilor pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. Organizat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor, evenimentul a reunit înalți reprezentanți ai instituțiilor europene, statele membre, parteneri internaționali și autorități publice centrale și locale din România.
Ziua a debutat cu Masa Rotundă Ministerială privind rolul Politicii de Coeziune în arhitectura noului buget al UE. În deschiderea evenimentului au luat cuvântul președintele României Nicușor Dan, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, responsabilă pentru drepturi sociale, competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire – Roxana Mînzatu, vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru coeziune și reforme – Raffaele Fitto, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, ministra Afacerilor Externe – Oana Țoiu și ministrul Finanțelor – Alexandru Nazare. La lucrările conferinței la nivel înalt au participat Vladimir Bolea, viceprim-ministru și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Tomislav Donchev, viceprim-ministru și ministru al inovațiilor și creșterii economice din Bulgaria, alături de alți miniștrii și reprezentanți ai statelor europene, membri ai Parlamentului European. De asemenea, evenimentul s-a bucurat de prezența președintei Comitetului European al Regiunilor – Kata Tüttő.
Discuțiile au vizat modul în care viitorul „Fond Unic” și Planurile de Parteneriat Naționale și Regionale pot consolida integrarea strategică a investițiilor europene, menținând în același timp principiile de bază ale coeziunii: solidaritate, echitate teritorială și sprijin pentru dezvoltarea tuturor regiunilor.
În deschiderea conferinței au luat cuvântul președintele României, Nicușor Dan, vicepreședinții executivi ai Comisiei Europene Roxana Mînzatu și Raffaele Fitto, ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Lucrările au continuat cu sesiunea plenară dedicată poziționării Politicii de Coeziune într-un nou peisaj bugetar, urmată de trei sesiuni paralele axate pe pilonii Economic, Social și Teritorial ai coeziunii.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, gazda conferinței la nivel înalt, a subliniat în intervenția sa finală necesitatea unei abordări unitare și ambițioase pentru viitorul politicii de coeziune: „Am demonstrat astăzi că Europa are energia și voința de a construi o Politică de Coeziune adaptată provocărilor unui deceniu marcat de transformări profunde. România pledează pentru o coeziune care nu doar reduce decalaje, ci generează valoare economică, inovație și reziliență în toate regiunile Uniunii. Viitorul buget european trebuie să ofere statelor membre atât predictibilitate, cât și flexibilitate — iar conferința de la București arată clar că există consens privind această direcție. Este un moment în care Europa poate dovedi că solidaritatea și competitivitatea nu sunt opuse, ci complementare. Iar România este pregătită să fie una dintre vocile ferme în acest sens.”
Concluziile conferinței au evidențiat consensul larg asupra necesității unei Politici de Coeziune puternice, orientate spre rezultate și adaptată noilor realități economice, sociale și geopolitice ale Uniunii. Participanții au subliniat că, în contextul viitorului Cadru Financiar Multianual, coeziunea trebuie să rămână fundamentul solidarității europene, dar și un instrument capabil să stimuleze competitivitatea, capacitatea de inovare și tranziția către o economie verde și digitală. S-a desprins clar ideea că viitorul „Fond Unic” și noile Planuri de Parteneriat trebuie construite astfel încât să integreze, fără a dilua, dimensiunea teritorială a politicii, să respecte principiul subsidiarității și să ofere statelor membre stabilitatea necesară implementării investițiilor pe termen lung. De asemenea, oficialii europeni și naționali au convenit că simplificarea procedurilor și creșterea proporționalității sunt condiții esențiale pentru creșterea eficienței, în timp ce rezultatele vizibile și măsurabile la nivel local reprezintă cheia recâștigării încrederii cetățenilor în valoarea adăugată a investițiilor europene. În plus, conferința a confirmat că politica de coeziune trebuie să își păstreze capacitatea unică de a conecta obiectivele de competitivitate cu cele de convergență, într-un context marcat de necesitatea consolidării rezilienței, a securității și a pregătirii pentru o Uniune extinsă. Totodată, politica de coeziune trebuie să rămână deschisă pentru regiuni și către regiuni. Principiul parteneriatului și guvernanța pe mai multe niveluri trebuie întărite în următoarea perioadă pentru a răspunde adecvat nevoilor fiecărui nivel de intervenție.
Prin dezbaterile purtate, evenimentul de la București a creat cadrul necesar pentru o contribuție substanțială a statelor membre înaintea rundelor decisive de negocieri privind Cadrul Financiar Multianual 2028–2034. România a reafirmat, astfel, rolul său activ și constructiv în definirea viitorului politicii care rămâne principalul pilon de investiții pe termen lung al Uniunii Europene.
Conferința „Cohesion 2027+” se înscrie în linia demersurilor inițiate de România încă din 2024 în cadrul Grupului „Prietenii Coeziunii”, prin care statele membre au promovat poziții comune pentru consolidarea unei Politici de Coeziune moderne, eficiente și capabile să reducă decalajele regionale, sprijinind totodată competitivitatea și reziliența Uniunii.
Comisia Europeană a prezentat, în 16 iulie și 3 septembrie 2025, pachetele de propuneri legislative și non-legislative privind Cadrul Financiar Multianual (CFM) pentru perioada 2028-2034, propunând un buget total de 1.984,894 miliarde euro (prețuri curente). La acestea se adaugă propunerea privind noile resurse proprii, menită să asigure finanțarea adecvată a priorităților din următorul buget european. CFM 2028-2034 este structurat în 4 piloni principali:
- Coeziune economică, socială și teritorială, agricultură și securitate rurală și maritimă;
- Competitivitate, prosperitate și securitate;
- Europa Globală;
- Administrație.
Primul pilon centralizează toate fondurile și instrumentele cu management partajat, respectiv fondurile și instrumentele aferente Politicii de Coeziune, Politicii Agricole Comune, securității interne (migrație și gestionarea frontierelor), respectiv componenta pentru rambursarea împrumuturilor din cadrul NextGenerationEU.
Alocarea totală propusă: 1.062,220 mld. euro, din care 865,076 mld. euro pentru Fondul European de Coeziune, agricultură, dezvoltare rurală, pescuit și securitate maritimă (”Fondul”).
Obiectivele specifice ale Fondului sunt structurate în jurul a cinci piloni: prosperitate durabilă în toate regiunile UE; dezvoltarea capacităților de apărare și securitate; sprijinirea oamenilor, consolidarea societății și modelului social al UE; îmbunătățirea calității vieții în Uniune; protejarea drepturilor fundamentale, democrației și statului de drept.
Planurile de parteneriat național și regional (PPNR) reprezintă principala componentă care va fi finanțată din Fond și care include: politica de coeziune; Politica Agricolă Comună; politica comună în domeniul pescuitului; migrație, securitate și afaceri interne; și Fondul Social pentru Climă. PPNR vor stabili agenda de reforme și investiții pe care statele membre și le propun pe durata CFM 2028-2034 și vor conține: lista și descrierea măsurilor grupate în capitole și lista jaloanelor și țintelor cu data indicativă de realizare, precum și costurile estimate ale măsurilor.
Suma alocată României se ridică la aprox. 60,2 mld. euro, valoare ce include alocarea Fondului Social pentru Climă (FSC) de 4,6 mld. euro aferentă anilor 2028-2032, respectiv alocarea pentru fondurile de migrație, gestiunea frontierelor și securitate internă – aprox. 1 mld. euro.
În prezent, propunerile Comisiei sunt în curs de negociere la nivelul Consiliului UE și al Parlamentului European, cu Politica de Coeziune aflată în centrul discuțiilor strategice privind modul în care Europa își va orienta investițiile pentru a sprijini creșterea economică, reziliența și echitatea în următorii ani.
Propunerile privind Politica de Coeziune 2027+ — în cifre:*
- Aproximativ 450 mld. euro pentru coeziunea economică, socială și teritorială (inclusiv pentru pescuit și comunități rurale)
- Peste 218 mld. euro dedicate regiunilor mai puțin dezvoltate, cu obligația de alocare teritorială la nivel de regiuni
- Fondul European de Solidaritate, integrat în Facilitatea pentru Acțiuni ale Uniunii, ajunge la 20 mld. euro (buget triplat) pentru răspuns la crize și situații de urgență
- Interreg (cooperare teritorială europeană): aproximativ 10 mld. euro
- 11,5 mld. euro în plus prin „Acțiunile Uniunii” pentru orașe, inovare interregională și proiecte transfrontaliere
- Rate de cofinanțare diferențiate, calibrate pe nivelul de dezvoltare al fiecărei regiuni, pentru a susține convergența și capacitatea de implementare
