Prin intermediul unei Scrisori deschise, Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC) cere tuturor decidenților politici să revină asupra intenției declarate de anulare a facilităților fiscale pe salariile angajaţilor din construcții. Prezentăm integral textul documentului transmis :”FEDERAȚIA PATRONATELOR SOCIETĂȚILOR DIN CONSTRUCȚII – FPSC, în calitate de organizație reprezentativă pentru sectoarele de activitate “Construcții civile și industriale” și “Industria sticlei și a ceramicii fine. Industria materialelor de construcții – fabricarea altor produse din minerale nemetalice” în conformitate cu Legea 62/2011 – Legea dialogului social, îngrijorată de așteptările de la piața construcțiilor și a materialelor de construcții din România, pentru următorii ani vă aduce la cunoștință următoarele:
Prin Acordul semnat de Guvernul României cu Federația Patronatelor Societăților din Construcții la sfârșitul anului 2018, Sectorul Construcții a fost declarat „sector prioritar, de importanţă națională pentru economia românească pe următorii 10 ani, începând cu 01.01.2019”.
Această măsură a apărut ca o necesitate, într-un moment când construcțiile reprezentau doar 5% din PIB, când criza de forță de muncă atinsese cote îngrijorătoare, când munca la negru în acest sector devenise un fenomen cu un spectru din ce în ce mai larg. În ciuda faptului că PNRR a fost anunțat ca program al investițiilor din România pe următorii 7 ani, sub pretextul unei echităţi a sistemului, Programul prevede eliminarea acestor facilități, fiind considerate “distorsiuni și lacune ale sistemului fiscal”.
Mai mult decât atât, în spațiul public se vehiculează ideea Ministerului de Finanțe că aceste facilități ar trebui retrase din anul 2022. Față de această situație, dorim să vă prezentăm spre analiză următoarele: 1. Rezultatele aplicării OUG 114/2018 după primul an au fost pozitive, în sensul că în sept. 2019 numărul de contracte noi de muncă (contracte venite mai ales din “piața neagră”) crescuse cu cca 60.000, iar încasările la bugetul de stat aferente sectorului construcții înregistrau cu peste 12 procente mai mult decât în anul anterior. 2. În oct. 2021 se înregistrează cca 430.000 de angajați în construcții, față de 317.732 angajați în 2018 conform Institutului Național de Statistică. 3. Ponderea construcțiilor în PIB-ul României a crescut în acești trei ani, ajungând la cca 7%. Anularea facilităților pe salariile constructorilor ar aduce imediat efecte în lanț, ce nu vor mai putea fi gestionate:
1. Întrucât facilitățile fiscale sunt aplicate la angajat, acesta va fi primul grav afectat, apoi sectorul construcțiilor și întregul sistem economic. Vom constata în primul rând scăderea salariilor angajaților.
Firmele de construcții, afectate în plus anul acesta și de explozia prețurilor la materialele de construcții, nu-și vor putea asuma menținerea salariilor nete ale angajaților în noile condiții.
2. Revenirea la fenomenul de “muncă la negru” sau “muncă la gri”.
3. Măsura va redeschide poarta spre plecări masive ale lucrătorilor români de la necalificați până la muncitori cu înaltă calificare, dar și specialiști ingineri și arhitecți, spre alte piețe mai bine plătite din Europa. Plusul de peste 100.000 angajați în construcții înregistrați în ultimii 3 ani se va reorienta spre acele țări din Europa de vest care îi așteaptă cu șantiere deschise și cu salarii mult mai ofertante decât în România.
4. Atragem atenția că aceștia vor lua cu ei și o producție de cca 80.000 euro/om/an cu care vor construi acolo PNRR-uri și PIB-uri. La 100.000 muncitori plecați (foarte posibil a se întâmplă), în România vom avea un minus de 8 mld. euro/an producție, adică jumătate din PNRR-ul din România. Din evaluările noastre, din cei 29,3 mld.euro alocați PNRR, cca 16-17,0 mld euro sunt dedicați investițiilor. În plus, va fi necesară forță de muncă și pentru alte proiecte cu finanțare europeană sau națională (ex. programul Anghel Saligny), precum și lucrări private.
5. Din informațiile noastre, fiscalitatea pe munca angajaților din România este una dintre cele mai mari din Europa: cca 70% (este depășită doar de Portugalia), aceasta creând o distorsiune în piața “unică” a muncii în plan european, total în defavoarea procesului investițional din țara noastră. România va rămâne în continuare doar furnizor de forță de muncă calificată pentru țările Europei și ale lumii. 6. Prin anularea înainte de termen a unei măsuri stabilite pe termen lung, se anulează și indicatorul de predictibilitate pentru agenții economici și implicit pentru autoritățile contractante care, deși vor avea bani pentru investiții, nu vor avea cu cine construi. În această situație, întrevedem un Program de investiții pentru România irealizabil, programe de investiții realizate în diverse țări cu forță de muncă românească și un decalaj și mai mare între România și celelalte țări europene, adică un eșec pe care cineva va trebui să și-l asume.
Având în vedere cele prezentate, vă solicităm ca înainte de a se decide măsuri ce pot influența pentru mult timp sectorul construcțiilor și materialelor de construcții, economia dar și imaginea României, să acceptați un dialog transparent, democratic și responsabil cu reprezentanții breslei constructorilor din România.”
