Autori: Mihai Petre, Director, Comerț Internațional, EY România, și
Cosmin Dincă, Manager, Comerț Internațional, EY România
Disputele dintre importatori și autoritățile vamale privind originea mărfurilor, clasificarea tarifară și valoarea în vamă depășesc ceea ce, la prima vedere, pare a face parte din sfera unor simple chestiuni tehnice.
La o analiză în detaliu, în contextul intensificării controalelor vamale la nivel european și național, practica ultimei perioade relevă o realitate mai complicată, în care aceștia se pot confrunta cu provocări majore. Lipsa unor măsuri de bună aplicare și administrare a prevederilor legislative va avea efecte directe și imediate asupra costurilor mărfurilor, fluxurilor operaționale și, în final, chiar asupra stabilității financiare a companiilor. În același timp, consecințele financiare directe se pot materializa în obligații suplimentare consistente – taxe vamale, compensatorii, antidumping sau taxe de salvgardare – precum și TVA, dobânzi și penalități. Acestea pot provoca blocaje în lanțul de aprovizionare și presiuni imediate asupra cash-flow-ului companiilor.
Trei zone critice care generează cele mai multe dispute
Cele mai frecvente dispute vamale vin din trei zone critice: originea mărfurilor, clasificarea tarifară și valoarea în vamă. Aceste trei elemente sunt, de altfel, esențiale pentru calculul corect al taxelor vamale.
- Originea mărfurilor
Contestarea originii preferențiale sau nepreferențiale este o speță frecventă, în special când autoritățile ignoră complexitatea ori chiar simplitatea procesului de producție sau refuză recunoașterea transformării substanțiale. De asemenea, nu de puține ori, importatorii se bazează pe dovezi de origine puse la dispoziție de furnizorii străini fără niciun fel de verificare prealabilă importului, fiind astfel puși în situația de a plăti taxe vamale adiționale.
- Clasificarea tarifară
Divergențele de interpretare ale codurilor din Nomenclatura Combinată (NC) pot genera diferențe majore de taxe, iar în contextul produselor hibride sau inovatoare, clasificarea corectă devine o adevărată provocare.
- Valoarea în vamă
În principal, vorbim aici despre ajustările asupra prețului de import a mărfurilor în baza datelor statistice deținute de autoritățile vamale, ignorarea documentelor comerciale sau includerea în valoarea în vamă a redevențelor sau a costurilor conexe mărfurilor importate. Impactul acestor modificări se va resimți imediat în situația financiară a companiilor, indiferent despre care dintre acestea este vorba, întrucât toate aspectele menționate pot genera majorări semnificative ale obligațiilor fiscale și vamale.
Tendințe la nivel național și european
Economiile europene, nu doar ale membrilor UE, dar și la nivel global, s-au confruntat în ultimii trei ani, cu un context internațional complicat. Dacă ar fi să luăm în considerare doar această perioadă, marcată de o problematică mai complicată ca în trecut – războaie regionale, schimbări politice care au generat schimbări de politici economice (vezi „războiul tarifar” dintre SUA și UE), dar și deficite ale bugetelor naționale accentuate – observăm că autoritățile au intensificat controalele de toate tipurile. Presiunea asupra colectării veniturilor bugetare este foarte mare, prin urmare este de înțeles de ce autoritățile europene și naționale accelerează verificările.
Pe scurt, ar fi vorba despre patru mari tendințe, estimate că se vor menține pe termen lung, astfel că operatorii trebuie să se asigure că înțeleg aceste aspecte și se pregătesc cât mai bine tocmai pentru a evita disputele.
Intensificarea verificărilor documentare la import și a controalelor vamale ulterioare
Autoritățile vamale utilizează tot mai mult baze de date interne și analize comparative pentru identificarea riscurilor din declarațiile vamale, atât la nivel național, cât și european. Este evident că autoritățile utilizează tot mai mult aceste instrumente pentru detectarea riscurilor ascunse pe care le-ar putea conține declarațiile vamale. Iar tendința este de a crește gradul schimburilor de informații, tocmai pentru comparații și evidențe mai exacte.
Digitalizarea procedurilor
Soluțiile electronice devin instrumente centrale în verificarea originii, a valorii în vamă și a conformității documentației, pe fondul creșterii utilizării instrumentelor electronice pentru verificări.
Centralizarea controalelor vamale și colaborarea dintre autoritățile de control, autoritățile centrale și chiar Comisia Europeană – DGTAXUD – scopul principal fiind acela al unei abordări unitare a riscurilor.
Recuperarea cât mai rapidă a debitelor vamale și fiscale
Nu în ultimul rând, vorbim despre faptul că procedurile de control ulterior, contestare și suspendare a deciziilor vamale devin din ce în ce mai complexe, astfel că se pune o presiune suplimentară pe companii. Tocmai de aceea, este nevoie de proceduri clare pe segmentul relațiilor cu autoritățile vamale, cu partenerii din lanțul de afaceri al companiei, plus o bună cunoaștere și aplicare a legislației (statutul de AEO Operator Economic autorizat este un plus).
Recomandări esențiale pentru companii: prevenție, strategie și reacție rapidă
Pentru a se asigura într-o cât mai mare măsură că respectă legislația și sunt pro-activi în aplicarea acesteia ad literam, operatorii economici trebuie să-și consolideze strategiile de conformare și apărare în fața controalelor vamale. Prudențial, pe lista măsurilor esențiale ar trebui să se numere obligatoriu cele ce urmează.
În primul rând, operatorii economici ar trebui să se axeze pe acțiunile de prevenție, dintre care menționăm: obținerea de Informații Tarifare Obligatorii (ITO) și Informații de Origine Obligatorii (IOO), documentarea lanțului de producție și a regulilor de origine aplicabile sau inserarea unor clauze în contractele cu partenerii care să reducă riscurile privind eventuale modificări ulterioare ale originii și clasificării tarifare.
În al doilea rând, abordarea unei strategii coerente în timpul unui control vamal și în cadrul litigiilor vamale, dintre care menționăm exercitarea reală a dreptului de a fi ascultat, obținerea accesului la informații relevante stabilirii situației vamale și pregătirea unui dosar probator solid (expertize tehnice, opinii independente).
În al treilea rând, gestionarea efectivă a disputelor vamale. Precizăm că, pentru a se încerca obținerea suspendării unei decizii vamale, formularea contestației vamale trebuie depusă în termenul extrem de scurt, de numai cinci zile, prevăzut de legislație. De asemenea, garanțiile financiare pentru suspendarea deciziilor trebuie să fie pregătite cu titlu preliminar încă din timpul controlului.
În al patrulea dar nu în ultimul rând, este nevoie de stabilirea unei linii de comunicare cu furnizorii mărfurilor importate și cu echipele specializate care pot oferi informații relevante privind fabricarea produselor.
