Criza petrolieră cauzată de războiul din Iran agravează austeritatea din România, austeritate instalată din trim. IV al anului 2025, determinată în special de necesitatea echilibrării bugetului de stat, respectiv de reducerea deficitului bugetar cu care ne confruntăm de ani buni. Prețurile la benzină și motorină, în special la motorină, influențează direct prețurile la raft, la servicii, ca atare populația simte din ce în ce mai mult reducerea puterii de cumpărare, cu alte cuvinte, inflația se duce tot mai sus, iar motive de optimism nu prea avem.
Problema este că România se află într-o situație dintre cele mai grave, deși are resurse naturale, are rafinării, totuși deficitul bugetar record ne pune cu spatele la zid. De ce? Pentru că nu avem acele rezerve care ar trebui să fie plasa de siguranță în momentele de criză, iar datoria României ca pondere în PIB, respectiv undeva pe la 60%, nu ne arată toate ,,tarele” pe care le are economia românească. Astfel, țări ca SUA, Japonia, Italia etc., deși au datorii mai mari ca și pondere în PIB, economiile lor prezintă garanții pentru creditori, pe când economia noastră nu prezintă aceste garanții, de aceea acest prag de 60% este periculos, pentru că peste acest prag ne vom împrumuta din ce în ce mai greu și mai scump. În condițiile în care deficitul bugetar este foarte greu de redus doar cu măsuri de creștere a impozitelor și taxelor, mai vine și această criză internațională a combustibililor.
Ce este de făcut? Din ce în ce mai mulți reprezentanți ai organismelor europene, specialiști etc., recomandă de la consumul cu foarte mare atenție a combustibililor, până la raționalizare, unele țări chiar au impus o raționalizare, vezi Slovenia. Prețul pe viitor al motorinei și benzinei este foarte greu de anticipat, indiferent de măsurile luate de guvern. Din păcate și aici, guvernul României nu prea are spațiu de manevră, deoarece, pe de o parte, are deficit bugetar, iar reduceri prea mari de impozite și taxe ar crește acest deficit, iar pe de altă parte, populația nu poate suporta creșterile exagerate de prețuri. S-au făcut 2 pași: unul prin plafonarea adaosului comercial la nivelul anului 2025, lucru ce protejează împotriva speculei, dar nu reduce prețul, nici nu are cum, iar al doilea reducerea accizei la motorină, deoarece motorina este cel mai mult utilizată la aprovizionare, agricultură etc., iar ea fiind element de cost, sigur că influențează prețurile la raft. În ceea ce privește specula, se pare că bănuielile că și-ar fi făcută simțită prezența sunt oarecum justificate, de aceea s-a și dat OUG 24/2006 care instituie o taxă de solidaritate plătită de companiile petroliere care extrag țiței de pe teritoriul României și obțin venituri din comercializarea acestuia sau a produselor energetice obținute, ideea fiind că obținerea acestor produse necesită un cost mai mic decât cel la care se importă, de aici și profituri suplimentare foarte mari. Ordonanța este în vigoare din 03.04.2026. Este destul? Nu știu dacă este, dar ce poate face statul mai mult? Poate crea spațiu fiscal prin reducerea cheltuielilor cu funcționarea sa! Poate crea spațiu fiscal prin eliminarea ,,găurilor negre” din economie, respectiv prin restructurarea, vânzarea, închiderea companiilor de stat nerentabile, prin eliminarea cheltuielilor care nu sunt eficiente din cele rentabile, prin restructurarea numărului matusalemic de agenții, instituții etc., care nu fac altceva decât să consume banul public, atunci vom putea lua și măsuri de protejare a populației, în general, a celei vulnerabile, în special. State cu deficit bugetar mic fac acest lucru, unele acordă ajutoare, altele au redus accizele, din păcate România a tot amânat reformele, a cheltuit tot și mai mult decât atât, iar acum suntem cu spatele la zid. Fiind în al 12-lea ceas, se pune întrebarea: cum putem ieși din această situație? Răspunsul, cred, este: prin stabilirea unui parcurs de câțiva ani care să fie agreat de toți actorii decizionali, parcurs obligatoriu (disciplină fiscală, stimularea economică a companiilor private, mediu concurențial real, ținerea strictă sub control a cheltuielilor bugetare etc.) de la care să nu existe posibilități de abatere, indiferent cine va fi la guvernare, adică toți să tragem în aceeiași direcție, altfel viitorul se anunță foarte sumbru! Nu există soluții magice, totul se va face cu multă durere, dar acum nu mai avem încotro, trebuie să facem ceea ce trebuie, că este nepopular, că este greu, de durată, dar totuși, cu protejarea celor mai vulnerabili, căci până la urmă nu din vina populației s-a ajuns în această situație.
