Prof. dr. univ. Liliana Tomescu
Volumul Atitudini literare la începutul sec. XXI (Editura Napoca Star, Cluj, 2019), consacrat personalității și operei lui Alexandru Florin Țene, se constituie într-un amplu demers exegetic, cu structură monografică și intenție recuperatorie, situat la confluența dintre studiul critic, documentul biografic și manifestul cultural. Coordonat de Voichița Tulcan Macovei, volumul depășește statutul unei simple cărți-omagiu, configurând un veritabil dosar de receptare și o pledoarie pentru reevaluarea unei opere polivalente în contextul literaturii române contemporane.
Arhitectura volumului este una complexă, organizată pe capitole tematice care urmăresc atât formarea conștiinței artistice a autorului, cât și analiza sistematică a operei sale (proză, poezie, dramaturgie, eseistică), completată de interviuri, mărturii critice și referințe selective. Această structurare relevă o intenție clară de a construi o imagine integratoare, articulată pe două axe majore: dimensiunea biografică (formarea intelectuală, experiența sub regimul comunist, activitatea instituțional-culturală); dimensiunea estetică și ideologică (viziunea asupra literaturii, conceptul de proglobmodernism, atitudinea critică față de postmodernism și realismul socialist).
Prin urmare, volumul nu este doar un instrument descriptiv, ci unul argumentativ, susținând ideea unei opere coerente, animate de o concepție etică fermă asupra literaturii.
Un capitol esențial este cel dedicat „Manifestului în anul Centenarului” (2018), unde este pusă în lumină dimensiunea polemică a scriitorului. Alexandru Florin Țene apare aici ca un autor angajat, pentru care literatura nu poate fi desprinsă de responsabilitatea morală și istorică.
Poziționarea sa critică față de scriitorii considerați colaboratori ai regimului comunist este discutată într-o cheie axiologică, volumul relevând consecvența unei atitudini antitotalitare asumate încă din perioada ceaușistă. Dimensiunea etică devine astfel criteriu de evaluare estetică, ceea ce plasează discursul său într-o tradiție a literaturii române angajate, de la pașoptiști la interbelici.
Acest aspect poate genera controverse, însă din perspectivă academică este relevantă coerența internă a poziției: pentru Țene, esteticul și eticul sunt indisolubil legate, iar valoarea literară nu poate fi separată de verticalitatea morală.
Un punct de interes teoretic îl constituie formularea conceptului de „proglobmodernism”, prezentat ca reacție la excesele formaliste și textualiste ale postmodernismului. Volumul subliniază faptul că acest curent propus de autor pledează pentru: recuperarea specificului național; reintegrarea valorilor tradiționale într-un context globalizat; echilibrul dintre formă și conținut; reafirmarea funcției formative a literaturii.
Din perspectivă teoretică, proglobmodernismul poate fi interpretat ca o încercare de sinteză între tradiționalism și modernitate, între universal și identitar. Chiar dacă nu a generat încă o școală literară consolidată, conceptul are relevanță prin intenția de a restabili centralitatea ethosului în creația artistică.
Analiza prozei relevă o orientare realistă, cu accente memorialistice și reflexive. Romanele și prozele scurte configurează o frescă a societății românești din secolul XX și începutul secolului XXI, surprinzând traumele comunismului, dezorientarea postdecembristă și conflictul interior al intelectualului.
Scriitura se caracterizează prin claritate narativă, structură epică solidă și interes pentru dimensiunea morală a personajului. Critica din volum subliniază faptul că realismul lui Țene nu este unul mimetic pur, ci unul reflexiv, filtrat printr-o conștiință etică activă.
Ciclul romanțat dedicat unor scriitori români (Macedonski, Minulescu, Gib Mihăescu) este apreciat pentru valoarea documentară și pentru capacitatea de a transforma biografia în narațiune captivantă, situându-se la intersecția dintre roman istoric și biografie literară.
Capitolul dedicat poeziei pune în evidență un lirism de factură tradițional-modernă, centrat pe teme precum patria, familia, credința, trecerea timpului. Lirica lui Țene este caracterizată de expresivitate directă, de apel la simboluri recognoscibile și de o tonalitate elegiacă.
Din punct de vedere stilistic, predomină versul clasic și imagistica transparentă, în opoziție cu experimentalismul radical. Această opțiune estetică este coerentă cu programul proglobmodern, care privilegiază comunicativitatea și accesibilitatea.
Volumul acordă spațiu și activității instituționale a autorului, în special fondării Ligii Scriitorilor Români, văzută ca alternativă la structurile consacrate. Această inițiativă este interpretată drept expresie a spiritului ctitoricesc și a dorinței de democratizare a vieții literare.
Din perspectivă istoric-literară, această dimensiune este importantă deoarece relevă modul în care un scriitor poate interveni nu doar prin operă, ci și prin organizarea câmpului cultural.
Atitudini literare la începutul sec. XXI este un volum amplu, cu valoare documentară și critică, care își propune să fixeze în conștiința publică imaginea unui scriitor plurivalent și polemic. Cartea reușește să ofere o perspectivă coerentă asupra operei și ideologiei literare a lui Alexandru Florin Țene, evidențiind unitatea dintre creație și atitudine.
Din punct de vedere academic, relevanța volumului constă în: sistematizarea operei; contextualizarea ideologică; formularea unui program estetic propriu; documentarea receptării critice.
Cartea se înscrie, astfel, în categoria studiilor monografice cu funcție recuperatorie și programatică, contribuind la consolidarea profilului unui autor care îmbină literatura, atitudinea civică și reflecția teoretică.
